Partidele politice au primit, pe final de an, și exact înaintea unei campanii electorale cruciale, sume importante prin rectificarea bugetară. Operațiunea s-a făcut pe ascuns, scrie hotnews.ro, departe de ochii opiniei publice, dar și fără un aviz final al Consiliului Economic și Social, după cum o demonstrează înregistrările publice de pe site-ul instituției. Guvernul a avut însă aprobarea finală de la Consiliul Legislativ condus de Florin Iordache.
La ultima rectificare bugetară, din 23 septembrie 2024, guvernul condus de Marcel Ciolacu a suplimentat bugetul de 314 milioane de lei (aproape 63 de milioane de euro) alocat partidelor cu 62 milioane de lei (peste 12 milioane de euro).
Astfel, subvenția pentru partide a crescut în ultimii opt ani de 26 de ori: de la 14,5 milioane de lei în 2016, la aproape 380 de milioane de lei în 2024.
Pe 9 octombrie 2024, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a virat în conturile partidelor subvenția legală, o valoare record: 62.163.413 lei (peste 12,4 milioane de euro).
Dacă în octombrie 2019 partidele care aveau atunci reprezentare parlamentară au primit subvenție de la buget, în total, 21 de milioane de lei (4 milioane de euro), în 2024, suma totală a fost de 62 de milioane de lei (12 milioane de euro), adică de trei ori mai mult.
Și în septembrie 2024, finanțarea partidelor parlamentare a costat bugetul statului 22 de milioane de lei (4,4 milioane de euro), adică de trei ori mai puțin ca în octombrie.
De la începutul anului, în conturile partidelor au intrat, de la bugetul statului, 261,7 milioane de lei (peste 52,3 milioane de euro).
De unde a luat Guvernul bani în plus ca să dea la AEP?
- Pe 19 septembrie, a fost postat pe pagina Ministerului de Finanțe, în transparență decizională, proiectul de rectificarea bugetară pentru 2024.
În anexele atașate proiectului de ordonanță, Guvernul explica de unde vin veniturile în plus care urmau a fi împărțite la rectificare, cine urma să primească bani și cui i se mai tăia din buget.
În total, Guvernul miza pe aproape 25,6 miliarde de lei (peste 5 miliarde de euro) în plus la bugetul de stat.
În Nota de fundamentare – atașată proiectului aflat în dezbatere publică – se menționa că bugetul AEP va scădea.
„Autoritatea Electorală Permanentă: -42,9 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile pentru plata drepturilor salariale (+1,6 milioane lei) și s-au identificat economii în principal la cheltuielile cu bunurile și serviciile (-2,3 milioane lei), la proiecte cu finanțare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 (-1,0 milioane lei), la subvenții acordate de la bugetul de stat pentru finanțarea partidelor politice (-31,4 milioane lei), precum și la cheltuieli de capital (-9,8 milioane lei).”
Aceeași sumă (-42,9 de milioane de lei) apărea și în anexele în care sunt detaliate modificările de buget ale fiecărui ordonator de credit - minister sau instituție publică.
Ministerul Finanțelor a trimis, conform legii, proiectul de rectificare bugetară pentru avizare către Consiliul Legislativ.
În documentul ajuns la Consiliul Legislativ, rectificarea bugetară totală era de 30 de miliarde de lei (6 miliarde de euro). Adică cu 4,4 miliarde de lei mai mult decât în proiectul inițial al Ministerului Finanțelor. În fișa AEP, instituția figura tot cu o rectificare negativă de 42 de milioane de lei.
- Pe 23 septembrie, Consiliul Legislativ dă aviz pozitiv proiectului, iar documentul pleacă către Guvern, pentru aprobare.
Pe pagina de internet a Executivului, în documentele atașate ședinței de Guvern, nu există proiectul de rectificare bugetară, nici la secțiunea de documente care intră în aprobare, nici la cea în care sunt prezentate actele aprobate.
În ședința de Guvern din 23 septembrie, proiectul de ordonanță a fost modificat și retrimis apoi spre avizare la Consiliul Legislativ.
Conform noii forme a actului legislativ, AEP primea 62 de milioane de lei (12,4 milioane de euro) în plus la buget și nu pierdea 42 de milioane de lei (8,4 milioane de euro), ca în prima variantă.
- Pe 25 septembrie, Consiliul Legislativ dă din nou aviz pe rectificarea bugetară. Iar mai târziu, Ordonanța de Guvern de rectificare bugetară e publicată în Monitorul Oficial.
Unde găsește guvernul 4,4 miliarde de lei în plus pentru rectificare, diferența dintre proiectul inițial de ordonanță și firma finală, publicată în Monitorul Oficial?
Ar putea fi bani veniți de la UE sau prin PNRR, așa cum o demonstrează datele din anexele atașate celor două variante ale ordonanței de urgență. Cifrele sunt identice în majoritatea documentelor, însă diferă la capitolul bani din surse externe.
Europa Liberă l-a întrebat pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, de ce a fost modificat proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară și la solicitarea cui, dar până în acest moment nu am primit un răspuns.
De asemenea, i-am solicitat purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, să ne pună la dispoziție varianta de ordonanță pe care miniștrii au primit-o pentru aprobare - era cea în care AEP primea fonduri sau cea în care AEP pierdea bani? Nu am primit încă un răspuns.
Ce spun Consiliul Legislativ & Consiliul Economic și Social
Președintele Consiliului Economic și Social (CES), Bogdan Simion, a explicat pentru Europa Liberă ce se întâmplă în condițiile în care un proiect de lege suferă modificări pe parcursul aprobării în Guvern.
„Eu pot să vă spun ce zice legea: la CES trebuie să ajungă forma finală a proiectului, noi pe asta trebuie să dăm aviz. Dacă se modifică în ședința de Guvern, primim din nou proiectul și, dacă dăm aviz, atunci ea poate să fie publicată în Monitorul Oficial”, a explicat Simion.
Aceeași este procedura și la Consiliul Legislativ (CL). Florin Iordache, președintele acestei instituții, a verificat la cererea Europei Libere ce avize au fost date pentru ordonanța de rectificare bugetară.
Inițial, a existat avizul nr. 963, înainte de ședința de guvern în care s-a discutat proiectul care nu prevedea bani în plus pentru AEP. A mai existat și un al doilea aviz, două zile mai târziu - cu numărul 968 - în care este prevăzută modificarea.
„Noi nu verificăm anexele, nu discutăm oportunitatea, ci doar legalitatea proiectelor respective”, a explicat Florin Iordache pentru Europa Liberă.
La CES nu a mai existat niciun alt aviz, pentru că el nu a fost solicitat. De-a lungul vremii, s-a mai întâmplat ca CES să fie omis, dar au existat și miniștri care au solicitat o a doua aprobare – de exemplu, în situația Legii avertizorului de integritate.
Procedura de avizare a unui proiect de ordonață este următoarea: ministerul de resort trimite proiectul către Consiliul Legislativ și către Consiliul Economic și Social.
După obținerea avizelor de la cele două Consilii, proiectul e discutat în ședință de guvern și 1) dacă nu există modificări, e publicat în Monitorul Oficial 2) dacă există modificări, proiectul ar trebui să fie trimis de către Executiv înapoi la CL și CES, pentru un nou aviz.
Dacă al doilea aviz este favorabil, documentul e publicat în Monitorul Oficial. Dacă al doilea aviz e negativ, poate fi reluată discuția în guvern.
Expert: Nu putem avea o imagine clară despre câți bani primesc partidele
Câți bani primesc partidele de la stat pe parcursul unui an este un lucru care nu poate fi anticipat. Teoretic, sumele sunt prevăzute în proiectul de buget și votate la finalul fiecărui an pentru anul următor.
„Bugetul se depune la început de an pe baza unor criterii pe care doar AEP le știe”, spune Septimius Pârvu, expert electoral.
Bani publici pentru partide
În România, partidele parlamentare primesc subvenții financiare de la bugetul de stat. Sumele se acordă proporțional cu rezultatele de la alegerile locale și parlamentare.
În ultimii patru ani, au primit subvenții de la bugetul public PSD, PNL, USR, AUR, Pro România și PMP.
După ultimele alegeri, din 2020, banii pentru partide din subvențiile de la buget - pentru perioada 2021-2023 - s-au împărțit astfel:
- Partidul Social Democrat (PSD) - 55,4 milioane de euro.
- Partidul Național Liberal (PNL) - 47 milioane de euro.
- Uniunea Salvați România (USR) - 24,4 milioane euro.
- Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) - 11 milioane de euro.
- Partidul Mișcarea Populară (PMP) - 2,4 milioane de euro.
- Partidul Pro România - 1,8 milioane de euro.
Total subvenții 2021-2023: 142,4 milioane de euro.
La toate aceste sume se mai adaugă cotizațiile membrilor de partid și donațiile, care se raportează separat – până la sfârșitul lunii aprilie al fiecărui an.
Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă
Cu toate astea, de-a lungul fiecărui an, au existat majorări de subvenții către partide.
Într-un raport al think-tankului Expert Forum, se arată că, în 2021, deși partidele au primit subvenții de 162 de milioane de lei, Guvernul Cîțu a suplimentat sumele cu 90 de milioane de lei spre final de an.
La acel moment, Expert Forum a cerut AEP să spună dacă solicitările de majorare a bugetului vin de la autoritatea de stat sau de la partide.
AEP a refuzat însă să facă publică o astfel de informație, iar Expert Forum a mers în instanță. Judecătorii au decis că informația este de interes public. Autoritatea Electorală a spus că a fost voința ei să crească bugetul partidelor, și nu a politicienilor.
Pentru 2024, surse din AEP au precizat pentru Europa Liberă că instituția nu a cerut nicio rectificare pozitivă, mai ales că făcuse economii, ci a primit banii direct de la Guvern. Oficial, AEP nu a răspuns solicitărilor de clarificări.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
