Președintele american Donald Trump exercită o influență semnificativă asupra următoarei faze a războiului din Ucraina, însă modul în care intenționează să o folosească rămâne o întrebare deschisă.
În timpul discursului său inaugural din 20 ianuarie, Trump a promis că va fi un „pacificator” , iar în timpul campaniei electorale a afirmat că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, beneficiară a miliarde de dolari în ajutor militar american.
Însă abordarea lui – mai tranzacțională – a diplomației a condus, de asemenea, la temeri că ar putea încheia o înțelegere cu președintele rus, Vladimir Putin, peste capul Ucrainei.
„Există încă temerea că Trump va ajunge la o înțelegere cu Putin și apoi va spune Ucrainei că trebuie să accepte sau că va suspenda asistența americană pentru Ucraina”, spune Marie Dumoulin, fost diplomat francez la Consiliul European pentru Relații Externe.
Strategia noului președinte american pentru a pune capăt războiului este încă în stadiul de proiect, iar analiștii spun că există două căi pe care poate merge.
Prima ar fi să împingă Ucraina - care se confruntă deja cu o lipsă a resursei umane pentru forțele armate și cu oboseala donatorilor - la masa negocierilor prin retragerea sprijinului militar esențial și prin forțarea ei să încheie un acord de pace în condiții nefavorabile. Este o posibilitate pe care Kievul și majoritatea capitalelor occidentale o consideră un scenariu de tipul „cel mai rău caz”.
Cealaltă cale ar fi creșterea presiunii asupra Rusiei prin noi sancțiuni și asistență militară sporită pentru Ucraina.
„În acest moment, fiecare opțiune este încă o posibilitate”, crede Dumoulin.
Va închiea Trump o întelegere cu Putin?
Atât Putin, cât și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au dat semnale că sunt deschiși la negocieri, însă nu este clar dacă Kievul și Moscova sunt dispuse să facă compromisuri.
Inițial, Putin dorea să cucerească Kievul și să instaleze acolo un guvern favorabil Moscovei. De asemenea, Kremlinul se menține ferm în ceea ce privește cererile sale de a păstra porțiuni din teritoriul ucrainean ocupat și de a limita dimensiunea armatei ucrainene.
Kievul nu a fost de acord cu acest lucru, solicitând revenirea la teritoriul său inițial și retragerea completă a forțelor ruse. Cu toate acestea, Zelenski a declarat că ar putea fi dispus să înghețe războiul de-a lungul liniei actuale de front în schimbul unei căi de aderare la NATO.
Trump caută, de asemenea, să profite de relația sa cu Putin, pe care l-a lăudat în trecut ca pe un strateg „priceput”, și a declarat că intenționează să se întâlnească față în față cu liderul rus.
De asemenea, el i-a cerut liderului chinez Xi Jinping să joace un rol mai important în încheierea războiului, declarând reporterilor pe 21 ianuarie că a făcut presiuni asupra lui Xi și că acesta are „multă... putere, așa cum avem și noi multă putere” pentru a pune capăt războiului, dar că „nu a făcut prea multe în acest sens”.
Exploatarea legăturilor de la lider la lider pare să facă parte din strategia noii administrații de la Washington.
Beijingul a rămas oficial neutru în ceea ce privește luptele, dar a susținut economia Rusiei și a stimulat efortul de război al Moscovei cu o aprovizionare constantă cu bunuri cu dublă utilizare. Invocându-l pe Xi, Trump pare să creadă că contribuția lui personală poate face diferența.
„Din perspectiva președintelui Trump, nu poți încheia o înțelegere dacă nu ai un anumit tip de relație și dialog cu cealaltă parte. Și vom stabili cu siguranță acest lucru în lunile următoare”, a declarat Mike Waltz, consilierul lui Trump pentru securitate națională, într-un interviu din 12 ianuarie.
Trump a adus din nou în discuție relația sa personală cu liderul rus atunci când a vorbit cu reporterii, la Casa Albă, pe 20 ianuarie, spunând că se înțelege „foarte bine [cu Putin]. Aș spera că vrea să facă o înțelegere”.
Dar a exprimat și critici, un semnal că Trump ar putea folosi atât morcovul, cât și bățul în încercarea de a încheia o înțelegere cu Moscova.
„Cred că [Putin] distruge Rusia prin faptul că nu face o înțelegere”, a spus Trump. „Cred că Rusia va avea mari probleme”.
Oleksandr Motsik, fost ambasador al Ucrainei în Statele Unite, a declarat pentru RFE/RL că Kievul ar trebui să fie pregătit pentru un val de diplomație și să nu fie surprins de apropierea dintre Moscova și Washington.
„Prima etapă va fi că Ucraina vorbește cu Statele Unite și Rusia vorbește cu Statele Unite”, a spus el. „Apoi, Statele Unite analizează pozițiile ambelor părți și, pe baza acestora, pot face unele propuneri”.
Ce instrumente are Trump?
Însă, pe măsură ce se „coace” momentul pentru discuții, Trump ar putea, de asemenea, să se străduiască să aducă Rusia la masa negocierilor.
Analiștii spun că, în ciuda pierderilor grele suferite de Rusia pe câmpul de luptă, Putin crede că este câștigător în Ucraina și are puține motive să cedeze.
Acest lucru îl poate determina pe Trump să încerce să-și exercite influența, ceea ce ar putea include impunerea de sancțiuni mai dure asupra economiei Rusiei.
Înainte de a-și părăsi funcția, administrația Biden a impus cele mai puternice sancțiuni asupra comerțului cu petrol al Rusiei de către orice putere occidentală până în prezent. Trump ar putea încerca să le extindă.
Scott Bessent, ales de Trump pentru funcția de secretar al Trezoreriei, a declarat în timpul audierii sale de confirmare, din 16 ianuarie, că susține „100%” intensificarea sancțiunilor asupra producătorilor de petrol ruși pentru a aduce Moscova „la masă”, dacă Trump solicită acest lucru.
Trump a făcut aluzie la utilizarea sancțiunilor atunci când a vorbit cu reporterii pe 21 ianuarie. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat, de asemenea, în timpul audierii sale de confirmare, că sancțiunile - atât aplicarea, cât și ridicarea lor - ar putea intra în discuție pentru a pune capăt războiului de aproape trei ani.
Deși a afirmat că atât Rusia, cât și Ucraina vor trebui să facă „concesii” pentru a ajunge la un acord de pace, Rubio a spus că „sancțiunile și ridicarea sancțiunilor (...) ar trebui să facă parte din această conversație în ceea ce privește obținerea unei... rezoluții”.
De asemenea, Trump l-ar putea presa pe Putin să negocieze un acord amenințând cu un sprijin militar sporit pentru Ucraina și schimbând dinamica pe câmpul de luptă.
Rămâne de văzut dacă Trump va alege această cale, mai ales având în vedere că a promis în campania electorală să retragă sprijinul financiar pentru Ucraina și a criticat administrația Biden în timpul discursului său inaugural pentru „finanțarea nelimitată a apărării frontierelor străine”.
„Rusia nu a dat niciodată vreun semnal în legătură cu disponibilitatea de a face compromisuri”, declară fostul diplomat Dumoulin. „Principalele opțiuni ale lui Trump sunt să accepte condițiile Moscovei sau să caute să le schimbe”.
Articol publicat inițial pe rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
