TAIPEI, Taiwan – Atacurile asupra cablurilor strategice de telecomunicații submarine de pe coasta Taiwanului nu sunt o noutate, dar când au existat suspiciuni că unul dintre acestea a fost tăiat, în largul coastei nordice a insulei, de o navă deținută de China, la începutul lunii ianuarie, incidentul s-a încadrat într-un tipar tot mai clar.
Cu doar câteva săptămâni mai devreme, o navă sub pavilion rusesc tăiase un cablu electric care lega Finlanda de Estonia, în Marea Baltică.
Incidentul din Taiwan a fost precedat de mai multe evenimente similare în regiune, care au implicat nave sub pavilion chinez. Toate acestea au afectat infrastructura submarină. Este vorba, inclusiv de tăierea cablurilor de fibră optică, în noiembrie, și avarierea unei conducte de gaz în octombrie 2023.
Pentru Gabrielius Landsbergis, ministrul de Externe al Lituaniei până în decembrie anul trecut, seria de incidente arată felul în care granițele dintre tensiunile mocnite dintre Occident și Rusia, legate de războiul din Ucraina, se estompează. Acestea se întrepătrund, însă, cu agresiunea Chinei în Marea Chinei de Sud, unde aceasta revendică insula autonomă Taiwan.
„Nu ar trebui să existe nicio îndoială că Rusia se află în spatele acestor incidente din Marea Baltică,” a declarat Landsbergis pentru RFE/RL într-un interviu acordat în timpul vizitei sale în Taiwan. „În cazul Chinei, nu există o atribuire clară dar, dacă ar dori să crească presiunea asupra Taiwanului printr-un război ascuns, prin tăierea cablurilor, poate lua lecții de la Moscova.”
Deși China a sprijinit diplomatic Rusia de la invazia sa pe scară largă a Ucrainei, în 2022, a ajutat economia acesteia și i-a consolidat efortul de război prin furnizarea de tehnologie duală utilizabilă pe câmpul de luptă, perspectiva unei colaborări crescute între Beijing și Moscova reprezintă o nouă provocare pentru administrația președintelui american Donald Trump.
„China încearcă să creeze o nouă normalitate în jurul Taiwanului,” a declarat pentru RFE/RL Chiu Chui-cheng, ministrul Consiliului taiwanez pentru Afaceri cu China continentală, organismul care conduce relațiile cu Beijingul. „Obiectivul Beijingului este să reducă zona tampon dintre noi, făcând astfel mult mai ușor să escaladeze situația, dacă decide să o facă.”
Incidentul privind cablul submarin este cel mai recent exemplu din ceea ce Chiu consideră o creștere constantă a unor astfel de evenimente: de la noi exerciții militare destinate să simuleze o blocadă a insulei, până la o triplare a cazurilor suspecte de spionaj chinez. Toate au scopul de a pregăti terenul pentru mișcări viitoare împotriva Taiwanului.
„Nu vedem aceste incidente ca fiind accidente, ci le percepem drept strategii”, a spus el, referindu-se la creșterea numărului de evenimente care vizează infrastructura submarină din jurul Taiwanului în ultimii ani.
Trăind în „zona gri”
Temerile legate de o posibilă invazie chineză sunt departe de a domina viața de zi cu zi în capitala urbană și verde a Taiwanului.
Însă realitățile unor dinamici în schimbare încep să se facă simțite. În timpul campaniei sale, Donald Trump a declarat că Taiwanul nu plătește suficient pentru propria apărare și a ridicat semne de întrebare cu privire la nivelul de sprijin al SUA în cazul unei invazii chineze.
Pentru factorii de decizie ai insulei, acest lucru a amplificat îngrijorările că tăierea cablurilor submarine va face mai dificilă apărarea împotriva agresiunii chineze, dacă aceasta va escalada într-un atac propriu-zis.
Evenimentele din Marea Chinei de Sud sunt văzute de către Taiwan ca parte a așa-numitelor operațiuni din „zona gri” – termen adesea folosit de oficialii taiwanezi pentru a se referi la tacticile hibride utilizate de China pentru a intimida insula, dar care rămân sub pragul unui război.
China a negat implicarea în incidentul din ianuarie privind avarierea cablurilor din Taiwan, iar investigațiile privind incidentele din Marea Baltică sunt încă în desfășurare.
Deși aceste episoade care implică cabluri arată vulnerabilitatea infrastructurii esențiale offshore și dificultățile în urmărirea penală a acestor cazuri de sabotaj, analiștii spun că ele fac parte dintr-un nou climat de securitate îngrijorător în zonele de frontieră de lângă Ucraina și Taiwan, care ar putea escalada cu ușurință în anii următori, după preluarea mandatului de către Trump.
„Aceste tactici hibride pe care le vedem din partea Chinei și a Rusiei sunt menite să creeze condiții favorabile pentru ele, în situația în care va apărea o oportunitate pentru o operațiune extinsă,” a declarat Sari Arho Havren, cercetător asociat la Royal United Services Institute din Londra, pentru RFE/RL.
„Se pare că există și dorința de a semnala anumite linii roșii Washingtonului, pe măsură ce Trump își începe mandatul”, a adăugat ea.
O nouă normalitate
Trump a promis să încheie rapid războiul din Ucraina, însă pare să crească riscul ca tensiunile dintre Beijing și Taipei să escaladeze într-un conflict.
În ultimii ani, oficialii americani au avertizat, în mod repetat, că Beijingul se pregătește pentru o potențială invazie a Taiwanului. Avertismentul a fost susținut, în timpul audierii sale de confirmare din 15 ianuarie în Senatul SUA, și de către senatorul Marco Rubio, nominalizat de Trump pentru funcția de secretar de stat.
„Trebuie să înțelegem faptul că, dacă nu se produce o schimbare dramatică, cum ar fi un echilibru [între China și Taiwan], unde China să concluzioneze că costurile intervenției în Taiwan sunt prea mari, va trebui să ne confruntăm cu această problemă înainte de sfârșitul acestui deceniu”, a declarat Rubio.
Creșterea „întâlnirilor” hibride și intensificarea tensiunilor este completată de o cooperare militară tot mai strânsă între Beijing și Moscova.
Recent, bombardiere chineze și ruse au desfășurat exerciții lângă Alaska, au efectuat exerciții navale împreună în largul coastelor Africii de Sud și au organizat exerciții cu muniție reală în Marea Chinei de Sud.
Exercițiile de război comune fac parte, de mai bine de un deceniu, dintr-un tipar de coordonare militară intensificată și reprezintă una dintre cele mai vizibile expresii ale colaborării strânse dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping, susținută de dorința comună de a contrabalansa influența Statelor Unite.
Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), un think tank din Washington, a înregistrat 102 manevre de război comune, exerciții militare multilaterale sau patrule desfășurate între 2003 și sfârșitul lunii iulie 2024.
De atunci, au avut loc alte patru exerciții care au implicat China și Rusia. Conform datelor CSIS, armatele celor două țări au organizat cel puțin patru și până la zece exerciții comune în fiecare an, între 2014 și 2023. În 2024, cele două țări au desfășurat 11 exerciții împreună.
Factorii de decizie din SUA au avertizat în mod repetat, în ultimii ani, cu privire la riscurile generate de parteneriatul tot mai strâns dintre China și Rusia – de la sprijin economic la cooperare militară în creștere – un raport cerut de Congres descriind această colaborare profundă ca fiind „cea mai semnificativă dezvoltare strategică din ultimii ani”.
„Ca strateg militar, trebuie să te pregătești pentru cel mai rău scenariu posibil, care este o alianță semnificativă între Rusia și China”, a declarat Elizabeth Wishnick, cercetătoare senior la Centrul pentru Analize Navale, care studiază politica externă a Chinei.
Luate împreună, aceste tendințe ridică întrebări dificile pentru administrația Trump și alți factori de decizie din SUA. Aceștia au luat în calcul de ceva vreme modul de a gestiona fiecare putere nucleară separat. Acum, însă, trebuie să aibă în vedere și riscul de a se confrunta cu ambele, în condițiile în care China și Rusia ar putea acționa împreună într-un potențial conflict viitor în Europa sau regiunea Asia-Pacific.
„Nu este încă clar cum s-ar desfășura toate acestea și nu este vorba de o adevărată alianță militară”, a spus Wishnick. „Dar, în limitele pe care Beijingul și Moscova le preferă pentru cooperarea lor, aceasta este în creștere.”
Articol publicat inițial pe rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.