Linkuri accesibilitate

„Anul nou care n-a fost”. Cum a ajuns o emisiune TV de ode la adresa lui Ceaușescu subiect de film câștigător la Festivalul de la Veneția


Bogdan Mureșanu, regizorul filmului „Anul nou care nu a fost”, în studio-ul Europa Liberă România.
Bogdan Mureșanu, regizorul filmului „Anul nou care nu a fost”, în studio-ul Europa Liberă România.

Cum era atmosfera în zilele Revoluției? Dar viața oamenilor simpli în acel sfârșit de 1989? Regizorul filmului „Anul nou care n-a fost”, Bogdan Mureșanu, a surprins momentele dramatice și tensionate din preajma Revoluției din 1989. Filmul său a fost premiat la Festivalul de Film de la Veneția.

Catalogat ca tragicomedie, filmul „Anul nou care n-a fost” a câștigat două premii importante la Festivalul de Film de la Veneția:

  • cel mai bun film din secțiunea Orizzonti;
  • premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din secțiunea Orizzonti și secțiunile paralele.

Iar scenaristul și regizorul Bogdan Mureșanu a fost recompensat cu Premiul Bisato d’Oro 2024 – pentru cel mai bun scenariu din partea criticilor independenți.

Filmul a fost premiat și pentru imaginea semnată de Boróka Biró, cu o mențiune specială în cadrul Authors under 40 Award „Valentina Pedicini”.

Bogdan Mureașanu a luat Premiul Bisato d’Oro 2024 – pentru cel mai bun scenariu din partea criticilor independenți, la Festivalul de Film de la Veneția.
Bogdan Mureașanu a luat Premiul Bisato d’Oro 2024 – pentru cel mai bun scenariu din partea criticilor independenți, la Festivalul de Film de la Veneția.

Bogdan Mureșanu, regizorul filmului „Anul nou care n-a fost”, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că ideea filmului a plecat de la o emisiune TV de ode dedicate dictatorului Nicolae Ceaușescu.

Emisiunea a fost filmată în noiembrie/ decembrie 1989 pentru programul de Anul Nou din acel an și nu a mai fost difuzată niciodată.

„Era un spectacol de televiziune cu ode, Plugușorul patriotic cum se numea atunci, care nu a mai fost difuzat niciodată, și mare parte din film este structurat pe această încercare ridicolă de a păstra ceva din acel regim care se prăbușea, din acea lume care era mai curând o inerție, o inerție care putea distruge destine”, spune Bogdan Mureșanu.

Regizorul arată că a denumit filmul Anul Nou care n-a fost și pentru că Anul Nou de după Revoluție a venit încărcat cu mult entuziasm și, pentru românii care scăpau de regimul comunisti, părea că lucrurile se vor schimba.

„Dar după cum bine știți, a urmat o dezamăgire destul de repede, inclusiv expresia lui Ion Iliescu cu comunism cu fața umană, asta după ce muriseră oameni. Vă dați seama ce dezamăgire uriașă. Știm că a început o serie de proteste atunci”.

Regizorul mai spune că România s-a schimbat enorm în ultimii 35 de ani, iar filmul tocmai asta pune în evidență.

„Anul ăsta, de pildă, noi am avut patru filme în patru festivaluri de film uriașe din lumea asta. E de necrezut, nu cred că mai are acum niciun fel de cinematografie din jurul nostru această performanță. Eu vreau să spun că România chiar este una dintre națiunile puternice în acest domeniu – al cinematografiei din Europa – și este de necrezut pentru că investițiile statului sunt minore”, spune Bogdan Mureșan.

Pentru „Anul nou care n-a fost”, regizorul spune că a lucrat „o armată” de oameni.

A avut unele îndoieli că va putea filma un astfel de film în România. O parte din scene au fost filmate în Mlaștinile Neajlovului, la -13 grade Celsius, noaptea.

Bogdan Mureșanu spune că unul din cele mai importante lucruri câștigate după '89 este votul liber exprimat.
Bogdan Mureșanu spune că unul din cele mai importante lucruri câștigate după '89 este votul liber exprimat.

Cel mai greu pentru reconstituirea lucrurilor exact așa cum arătau în 1989 a fost găsirea unor monitoare pentru emisiunea „Plugușorul patriotic”. Camerele TV din anii '80 nu le-a găsit pe nicăieri, așa că a trebuit să le printeze 3D.

„Monitoarele funcționale, camere și tot ce însemna un studio din anii 80 le-am refăcut, le-am recreat. Am căutat vreme de luni întregi mașini ca acelea”, spune Bogdan Mureșan.

„Îmi dau seama că avem niște oameni extraordinari în cinema. În acest film sunt 42 de actori care au fost extraordinar de profesioniști, de serioși”.

„N-ai cum să regreți ceva care a fost aproape de iad”

Bogdan Mureșanu nu crede că sunt mulți nostalgici după comunism în societatea de azi.

„Nu cred că există un filon nostalgic în societatea românească, unul suficient de puternic, pentru că asta am vedea în alegeri. Pare că este destul de centrată această societate, echilibrată. Deci nu cred că există un filon nostalgic, serios, autentic, pe care să-l vezi la lucru”, spune regizorul.

El recomandă filmul tocmai acestor nostalgici după vremurile comuniste.

„Cred că celor care au cumva niște regrete, nu-și mai aduc aminte ce groaznic era, filmul ăsta ar trebui să le aducă aminte. N-ai cum să regreți ceva care a fost aproape de iad, realmente”, mai spune Bogdan Mureșanu.

Mihai Călin și Manuela Hărăbor sunt doi dintre cei 42 de actori care joacă în filmul „Anul nou care n-a fost”.
Mihai Călin și Manuela Hărăbor sunt doi dintre cei 42 de actori care joacă în filmul „Anul nou care n-a fost”.

Regizorul susține că există astăzi niște reminiscențe ale societății comuniste, care era „teribil de paranoizată”.

„Toată teoria asta conspirațiilor de acuma, pe care o vezi la lucru în România, are acea explicație din timpurile alea. Eu îmi amintesc că multă vreme după căderea regimului Ceaușescu, românii erau obsedați de treaba asta, că sunt supravegheați, că discută cu securiști care sunt pretutindeni. Acum, românii sunt obsedati de altceva – dar cu același mindset – cred în teorii ale conspirației și în tot felul de lucruri cu dacii sau cu Ceaușescu care a inventat arma nucleară, de exemplu”, a spus Bogdan Mureșanu.

Europa Liberă, „personaj” de film

În filmul „Anul nou care n-a fost”, oamenii ascultă Europa Liberă.

Regizorul spune că radioul pe care îl ascultau românii pe ascuns era de fapt partenerul lor.

„Europa Liberă era un personaj al lumii ăleia, era blamat de Securitate și căutat de populație ca fiind singura posibilitate de a avea acces la niște informații despre țară care, culmea, veneau din exterior”, explică Bogdan Mureșanu de ce Europa Liberă e un fel de personaj al filmului.

Regizorul spune că, după părerea lui, românii au făcut Revoluție în 1989, dar aceasta a fost deturnată.

„Toți tinerii ăia care erau cuprinși de entuziasm, oameni care au murit acolo au făcut Revoluția. Dar ce s-a întâmplat relativ repede după a fost ca o clasă politică a celor din eșalonul doi ai partidului și securității, care probabil erau sătui și ei la rândul lor de Ceaușescu, au deturnat, au acaparat, au preluat puterea în acel vid care se crează în momente ca acestea”, spune Bogdan Mureșanu.

Nostalgicii după comunism, crede regizorul, ar trebui să se gândească că unul din cele mai importante lucruri câștigate după Revoluție e libertatea de a alege.

Afișul filmului „Anul nou care n-a fost”
Afișul filmului „Anul nou care n-a fost”

„La vot, îți poti manifesta apreciere sau nu pentru un tip de politică sau un partid. Libertatea de a vota este un lucru important. Dar și eu sunt uimit de faptul că o asemenea națiune creativă și plină de inteligență, cum sunt românii, reușește totuși să selecteze niște personaje atât de «gângave» pe care să le propună”, conchide Bogdan Mureșanu.

Din distribuția filmului fac parte actorii: Adrian Văncică, Nicoleta Hâncu, Mihai Călin, Andrei Miercure, Emilia Dobrin, Iulian Postelnicu, Manuela Hărăbor, Ioana Flora, Ada Galeș, Victoria Raileanu, Elvira Deatcu, Marian Râlea, Vasile Muraru, Ion Sapdaru, Mircea Andreescu, Radu Gabriel, Vlad Ionuț Popescu, Theodor Șoptelea, Răzvan Vasilescu, Ioan Paraschiv, Doru Cătănescu, Gabriel Spahiu, Angel Popescu, Nicodim Ungureanu, Ilinca Hărnuț, Sorin Cociș, Marius Damian, Marian Adochiței, Dana Voicu, Afrodita Androne, Virgil Aioanei, Luca Toma și mulți alții.

Filmul va fi lansat în cinematografele din întreaga țară pe 24 septembrie 2024.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG