Acordul dintre cele 27 de țări UE a fost precedat de o propunere franco-germană pe care Christian Lindner și omologul său francez, Bruno Le Maire, au convenit-o marți seară după o lungă perioadă în care cele două puteri economice au avut viziuni contradictorii.
Miercuri seară, miniștrii de finanțe din statele membre au convenit asupra modificărilor propuse la regulile blocului comunitar pentru a limita datoriile și deficitele în cheltuielile statelor membre, anunță președinția spaniolă a Consiliului European.
Acordul nu va avea niciun impact asupra politicii fiscale a statelor membre UE în 2024, pentru că bugetele naționale pentru anul viitor au fost deja decise.
„Sunt fericit că, după o discuție lungă și negocieri dure, am ajuns acum la un acord bun cu privire la regulile fiscale ale UE”, a declarat ministrul olandez de finanțe, Sigrid Kaag, după o întâlnire online de două ore.
Noile reguli stabilesc sume minime de deficit mediu și de reducere a datoriilor pe care un guvern trebuie să le respecte. Totodată, noile reguli sunt mai îngăduitoare decât cele de până acum, marcând victoria țărilor sudice, conduse de Franța.
Planurile mai trebuie să fie adoptate de țările membre și negociate cu Parlamentul European.
Pactul de Stabilitate, depășit
Noile reguli fiscale sunt mai realiste și mai eficiente, a scris ministrul german de Finanțe Christian Lindner într-o postare pe X, fosta rețea Twitter.
El a vorbit despre cifre mai „clare” pentru deficite și rate mai mici de îndatorare, la pachet cu stimulente pentru investiții și reforme structurale, despre care spune că vor consolida stabilitatea blocului comunitar.
„(Un) acord istoric!”, a exclamat și omologul său francez, Bruno Le Maire.
Reforma fiscală, a patra de la înființarea UE, va moderniza Pactul de Stabilitate, un consiliu bugetar înființat în anii '90.
Aceasta a fost conceput pentru a susține valoarea monedei unice a UE, euro, și a o proteja de presiuni cum au fost cele experimentate în criza financiară din 2009 în Grecia, Spania, Italia și Portugalia, prin limitarea împrumuturilor guvernamentale și prevenirea dificultăților legate de datoria națională.
De asemenea, Pactul de Stabilitate a limitat deficitul administrațiilor publice al fiecărui stat membru la 3% din PIB şi datoria publică la 60% din PIB.
Or, datoria publică a fiecărui stat membru este în prezent cu mult peste ținta de 60% ca urmare a cheltuielilor grele din timpul pandemiei de COVID.
Această presiune a fost exacerbată de invazia rusească în Ucraina, ceea ce a făcut ca aproape fiecare stat membru al UE să-și încalce propriile obiective.
Pactul a fost conceput pentru a oferi unele standarde comune privind politica fiscală internă în UE, această problemă fiind încă mai mult sau mai puțin complet controlată de fiecare stat membru.
Reforma fiscală le va permite țările aflate în dificultate să facă ajustări mai puțin brutale, manifestând mai multe flexibilitate din partea UE în cazul țărilor cu deficit excesiv. De altfel, pactul nu a fost niciodată respectat tocmai din cauza caracterului său extrem de drastic.
„Acest acord prevede reguli bugetare care încurajează reformele, care lasă o marjă de manevră pentru investiţii şi care sunt adaptate situaţiei specifice a fiecărui stat membru (UE)”, a explicat ministrul irlandez de finanțe, Sigrid Kaag.
De-acum, „regulile trebuie să fie mai bine respectate, ceea ce fost adesea o problemă în trecut”, a spus Kaag.
Ce prevede noul Pact
Concret, Bruxellesul propune ca statele să-şi prezinte propriile traiectorii de ajustare pe o perioadă de cel puţin patru ani, pentru a-şi asigura sustenabilitatea datoriei.
Eforturile de reformă şi investiţii vor fi recompensate prin posibilitatea de a prelungi această perioadă de ajustare bugetară până la şapte ani, pentru ca ea să fie mai puţin brutală.
Pilotarea va viza mai ales evoluţia cheltuielilor, un indicator considerat mai pertinent decât deficitele, care pot fluctua în funcţie de nivelul creşterii economice.
În vederea satisfacerii Germaniei, se prevede ca toate ţările cu deficit excesiv să fie obligate la un efort minimum de reducere a raţiei deficitului cu 0,5 puncte procentuale pe an.
Parisul a obţinut de la Berlin o relaxare a acestui efort în perioada 2025-2027. În această perioadă se va ţine cont de creşterea costului datoriei legată de dobânzi mari.
„Această flexibilitate tranzitorie ne va permite să ne atingem obiectivele de investiţii”, subliniază Ministerul francez al Finanţelor.
În afară de această procedură cu privire la deficite excesive, Germania a obţinut adăugarea unui obiectiv de deficit public structural (în afara inmpactului contextelor) de 1,5% din PIB de la toate statele membre, în vederea păstrării unei marje de securitate faţă de plafonul de 3%.
În vederea atingerii acestui obiectiv, se va cere o ajustare de cel puţin 0,4% din PIB pe an, care poate fi redusă la 0.25% în cazul unor reforme şi investiţii.
În plus, datoria va trebui să scadă cu o medie de un punct procentual pe an, pe o perioadă de patru până la şapte ani.
Spre deosebire de fostele reguli, ”obiectivul deficitului este mai puţin constrângător, ritmuul în vederea atingerii lui este mai progresiv şi recompensează investiţiile”, subliniază Parisul.
Cu ajutorul Reuters, AFP, dpa, News.ro
