Cine sunt cei doi candidați
Kamala Harris (60 de ani) – Partidul Democrat
Kamala Harris, vicepreședintele în funcție al SUA, ar putea deveni prima femeie președinte din istoria țării. Ea a devenit candidată a Partidului Democrat după ce președintele în funcție, Joe Biden, a renunțat la cursă după controversele cu privire la vârsta și capacitatea sa de a câștiga un al doilea mandat.
Kamala Devi Harris s-a născut pe 20 octombrie 1964, într-o familie bine educată din Oakland, California, în timpul unei perioade de tulburări rasiale în Statele Unite.
Mama ei, Shyamala Gopalan, era biolog și emigrase în Statele Unite cu câțiva ani înainte, din India, pentru a studia la Berkley, prestigioasa universitate din California.
Tatăl ei, Donald Harris, s-a mutat în California din Jamaica în 1961 pentru a studia Economie - tot la Berkeley - și a devenit profesor la Stanford, o altă universitate de top din SUA.
Cei doi s-au cunoscut ca activiști pentru drepturile civile la Berkeley. Harris a mers la școală într-un cartier alb din California, înainte de a se muta în Canada, la Montreal, cu mama și sora ei, după divorțul părinților.
În calitate de procuror de district, din 2004 până în 2011, Harris s-a dovedit a fi dură cu criminalitatea - a crescut rata condamnărilor pentru infracțiuni, în special cele legate de droguri.
Harris s-a întors în Statele Unite pentru a studia la Universitatea Howard, o instituție istorică pentru persoane de culoare din Washington, D.C., facultate pe care a absolvit-o cu diplomă în științe politice și economie.
Apoi a făcut Dreptul la Universitatea din California și a absolvit în 1989.
Harris și-a câștigat rapid un nume în comunitatea juridică din California, în cele din urmă învingându-și șeful în 2003 pentru a deveni procurorul districtului din San Francisco.
Harris a fost aleasă în Senatul SUA în noiembrie 2016, devenind doar a doua femeie de culoare din istoria SUA care a câștigat un loc în camera superioară a Congresului.
În 2021, ea a devenit prima femeie și prima persoană de culoare care preia funcția de vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii.
Donald Trump (78 de ani) – candidatul Partidului Republican
Donald Trump este singurul președinte din istoria Americii care a fost demis de două ori de Congres: în 2019, sub acuzația de abuz de putere și obstrucție a Congresului, și în 2021, sub acuzația de incitare la insurecție după atacul asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie.
El este, de asemenea, singurul președinte al SUA care a fost condamnat pentru infracțiuni penale.
Un juriu din statul New York l-a găsit vinovat pentru că ar fi plănuit influențarea ilegală a alegerilor din 2016, printr-o plată în bani tăcută către o actriță de filme pentru adulți.
În timpul primului său mandat – între 2017 și 2021 – el a fost acuzat că ar fi colaborat cu Rusia pentru a fi ales, dar nu au fost depuse acuzații penale.
Una dintre cele mai mari controverse din timpul președinției sale fost așa-numitul zid Trump – o barieră pe care a încercat să o construiască de-a lungul graniței dintre SUA și Mexic pentru a preveni imigrația ilegală.
În 2018, Trump a participat la un summit cu Kim Jong Un, fiind prima dată când un președinte american în exercițiu se întâlnește cu un lider nord-coreean.
Trump este unul dintre cei mai bogați 500 de oameni din lume, cu o avere netă de 6,5 miliarde de dolari.
Când vom ști rezultatul?
Unele state pot anunța învingătorul destul de repede, dar pentru multe ar putea fi un proces lung, mai ales dacă există un număr mare de buletine de vot anticipate și trimise prin corespondență, care sunt numărate după ce urnele se închid, scrie BBC. La ultimele alegeri prezidențiale din SUA din 2020, abia la câteva zile după ziua votării, presa americană a fost suficient de încrezătoare pentru a anunța rezultatul.
Mizele globale ale alegerilor din SUA
Alegerile prezidențiale din SUA vin pe fondul unei atmosfere tensionate la nivel global.
Statutul SUA de putere economică dominantă la nivel global este contestat tot mai mult de China. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina pune problema securității europene și a rolului SUA. În Orientul Apropiat, SUA nu au reușit să convingă Israelul să accepte un armistițiu cu Hamas, pe fondul unui război devastator în Gaza.
Ucraina și NATO. La mai bine de doi ani și jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei, Ucraina depinde de sprijinul aliaților săi, de la arme avansate, la bani pentru plata salariilor. Kievul speră la și mai mult sprijin de la SUA și Occident pentru a-l convinge pe Vladimir Putin să negocieze.
Kamala Harris a promis că va menține sprijinul pentru Ucraina atât timp cât va fi nevoie, dar probabil că se va confrunta cu un scepticism tot mai mare în Congres pentru pachete de finanțare suplimentare.
La fel ca Joe Biden, Kamala Harris a refuzat până acum să se angajeze că va accepta cererea Ucrainei de a i se permite să folosească rachete occidentale pentru lovituri în interiorul Rusiei sau că va fi de acord cu invitarea Ucrainei să se alăture NATO.
Donald Trump a spus că va pune capăt războiului „în 24 de ore” după alegeri. Nu a explicat cum ar face acest lucru, dar a semnalat în mod repetat că Ucraina trebuie să fie dispusă să facă concesii.
Donald Trump a spus că SUA cheltuiesc foarte mult pentru a sprijini Ucraina și a susținut că aliații din Europa trebuie să preia o parte mai mare din efortul financiar.
Orientul Mijlociu. De când Hamas a ucis 1.200 de israelieni pe 7 octombrie 2023, luptele din regiune s-au extins constant, în ciuda eforturilor SUA de a limita violențele.
După ce au zdrobit Hamas cu lovituri în Gaza, ucigând peste 43.000 persoane, forțele israeliene sunt acum în Liban, în luptă cu Hezbollah. Israelul a făcut schimb de lovituri și cu Iranul, care susține Hamas și Hezbollah, considerate teroriste de către SUA și UE. De asemenea, Israelul a intrat în conflict și cu rebelii Houthi din Yemen, care aproape că au blocat Marea Roșie pentru navele comerciale occidentale.
Kamala Harris promite să se asigure că Israelul are mijloacele de care are nevoie pentru a se apăra, dar a cerut Tel Avivului să facă mai multe eforturi pentru a reduce suferința civililor din Gaza. Ea a susținut apelurile repetate, până acum eșuate, ale administrației Biden, pentru încetarea focului.
Harris este adepta unei soluții cu două state, variantă pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu a exclus-o.
Donald Trump spune că atacul din 7 octombrie nu ar fi avut loc niciodată dacă ar fi fost președinte, fără a spune cum l-ar fi prevenit. El a spus că Israelul trebuie să „facă o treabă mai bună în relațiile publice”.
În dezbaterea din septembrie, Trump a evitat întrebarea dacă ar sprijini un stat palestinian. Trump a cerut mai multe măsuri pentru izolarea Iranului. În primul său mandat, Trump a ajutat, de asemenea, la medierea Acordurilor Abraham care normalizează relațiile dintre Israel și unele state arabe.
China și Taiwan. Eforturile SUA de a gestiona concurența cu China au devenit din ce în ce mai tensionate, pe măsură ce influența economică și militară a Beijingului s-a extins.
China și-a intensificat exercițiile militare în jurul Taiwanului, despre care spune că este teritoriu chinez. Insula și locuitorii săi se bazează pe SUA și pe aliații săi pentru sprijin în cazul în care se ajunge la conflict deschis. În joc se află nucleul industriei mondiale de producere a cipurilor, vitală pentru economiile globale.
Harris a anunțat că va continua abordarea administrației Biden față de China, cu controale ale exporturilor de cipuri și alte tehnologii sensibile și susține angajamentul SUA de a asigura securitatea Taiwanului. Ea este, de asemenea, adepta extinderii alianțelor în regiune pentru a contracara Beijingul.
Trump promite să impună tarife majore asupra exporturilor chineze, într-un efort de a reduce dependența de Beijing în „domenii critice”. Trump a susținut că Taiwanul „a „furat” afacerea americană cu semiconductori, argumentând că insula ar trebui să plătească mai mult pentru propria securitate, fără a detalia ce vrea să spună.
El a refuzat să se angajeze să va veni în apărarea Taiwanului în cazul unui atac chinez și a cerut aliaților SUA, Japonia și Coreea de Sud, să cheltuiască mai mult pentru propria apărare.
Cei doi candidați mizează pe voturile din statele indecise
Cei doi candidați și-au intensificat, în ultimele zile, campania electorală. Atât Kamala Harris, cât și Donald Trump spun că votul va fi unul crucial pentru viitorul Americii.
Harris a fost ieri, în ultima zi a campaniei electorale, în Pennsylvania. Acest stat este unul dintre cele care ar putea decide soarta alegerilor, fiind unul dintre cele unde rezultatul este imprevizibil.
La rândul său, Donald Trump a început ziua de 4 noiembrie cu un eveniment de campanie în Carolina de Nord. Ulterior, a mers și el în Pennsylvania și în Michigan.
„Dacă câștigăm Pennsylvania, câștigăm tot globul de ceară”, a spus Trump. „S-a terminat.”
Aceste trei state împreună cu Wisconsin, Georgia, Arizona și Nevada sunt cele șapte care vor decide alegerile. În sistemul american, nu votul popular național decide cine devine președinte, ci un colegiu electoral de 538 de membri, în care fiecare stat primește un număr prestabilit de electori, egal cu numărul de reprezentanți pe care îi are în Congres.
Fiecare stat, cu excepția Nebraska și Maine, acordă toți electorii celui care câștigă votul popular la nivel de stat.
Dacă nici Harris, nici Trump nu reușesc să atingă pragul majoritar de 270 de alegători, nou-aleasa Cameră a Reprezentanților va alege președintele în ianuarie, iar nou-alesul Senat va alege următorul vicepreședinte.
Când se deschid urnele, în funcție de stat
6:00 a.m. (ora 13:00, ora României)
- Connecticut
- Indiana
- Kentucky
- Maine
- New Hampshire
- New Jersey
- New York
- Virginia
6:30 a.m (ora 13:30, ora României)
- Ohio
- North Carolina
- West Virginia
7:00 a.m. (ora 14:00, ora României)
- Alabama
- Delaware
- Washington, DC
- Florida
- Georgia
- Illinois
- Kansas
- Maryland
- Massachusetts
- Michigan
- Missouri
- Pennsylvania
- Rhode Island
- South Carolina
- Tennessee
8:00 a.m.(ora 15:00, ora României)
- Arizona
- Iowa
- Louisiana
- Minnesota
- South Dakota
- North Dakota
- Oklahoma
- Texas
- Wisconsin
* În unele state, orele pot diferi din cauza diferențelor de fus orar.
A început votarea pe Coasta de Est
Este puțin peste ora 06:00 dimineață pe Coasta de Est a SUA și votarea a început în opt state, inclusiv în Connecticut, New Jersey, New York, New Hampshire și Virginia.
Unele secții din Indiana și Kentucky s-au deschis și ele, însă, din cauza diferenței de fus orar, altele vor fi deschise de la ora 07:00 (14:00, ora României).
Conform unei tradiții de zeci de ani, locuitorii din micul oraș din New Hampshire, Dixville Notch, au votat încă de la la miezul nopții. Vicepreședintele Kamala Harris și fostul președinte Donald Trump au obținut fiecare câte trei voturi.
