Octav este unul dintre românii care vor să fie independenți energetic. Și-a transformat acoperișul casei de lângă București în „fermă” solară. În ianuarie anul acesta a instalat 18 panouri fotovoltaice care au generat până acum peste 800 de kilowați pe lună.
„Sunt împărțite pe cele două pante ale acoperișului cu expunere maximă la soare. 3,6 kilowați pe partea aceasta, 3,6 kilowați pe partea cealaltă. Adică câte 9 panouri pe fiecare parte”, spune Octav.
Producția e mai mare decât consumul necesar acum pentru familia sa. Dar a gândit totul pentru viitor.
„Noi suntem într-un cartier rezidențial unde suntem 61 de imobile dintre care 9 au panouri fotvoltaice instalate. Unul are inclusiv o eoliană. E drept, de mici dimensiuni. Foarte mulți dintre vecini au panouri de producție apă caldă menajeră, deci cumva este o tendință și oamenii merg către această direcție.”
Panourile au costat aproape 8.000 de euro. A încercat să acceseze bani de la stat, dar s-a săturat să tot aștepte, așa că a suportat toată investiția din propriul buzunar.
În viitor vrea să renunțe la încălzirea pe gaz și să încălzească toată casa cu energie electrică produsă de panouri. Și, ulterior să încarce și o mașină electrică. Totul gratuit!
„Este o investiție care merită în timp. Cu încălzirea locuinței aș amortiza-o în patru ani. Fără încălzirea locuinței undeva în opt ani.”
De la începutul anului și până acum a ieșit pe plus, iar asta înseamnă că a devenit prosumator. Energia de care nu are nevoie o livrează în sistem. Cum este cazul în lunile de vară, atunci când producția este la cote maxime. Iarna, când scade producția, vine și răsplata.
„Va fi emisă o factură de compensare pe întreaga cantitate de energie pe care noi am pompat-o în rețea și din acea factură cu valoare pe minus se vor compensa în luni în care noi consumăm și luăm din rețea.”
Sunt perioade când energia produsă de instalațiile mici, precum cea a lui Octav, nu este primită în rețea pentru că ar crea dezechilibre din cauza infrastructurii care nu face față la o cantitate prea mare de curent electric pompată deodată.
„Ăsta este viitorul. Cei care au capacități de autoproducție la nivel individual, de casă, de gospodării, devin un nou tip de actor pe piața de electricitate din România. Și nu trebuie să ne fie frică de acest actor, trebuie să îl integrăm, trebuie să îi facem loc pe piață”, spune Gina Gusilov, expert în Energie.
Diferențele sunt uriașe după nouă luni de viață cu panouri solare.
„Dacă în anii trecuți o factură lunară de curent electric era în jurul a 400 de lei, acum cumva cumulat pe anul acesta nu am ajuns la acești 400 de lei, cumulat! Și inclusiv facturile de gaz, pentru că o parte din apa caldă o încălzim astăzi cu curent electric, cu o rezistență într-un boiler, inclusiv factura de gaze este diminuată simțitor. Pot spune acum că centrala de gaze nu a mai pornit de ceva timp”, spune bucuros Octav.
Tot la marginea Bucureștiului găsim o altă sursă alternativă de producere a energiei. De această dată, a energiei termice. În Mogoșoaia a fost ridicat acum câțiva ani un ansamblu de trei blocuri în stil nordic, cu 155 de apartamente.
După ce au locuit în Suedia mai mulți ani, dezvoltatorii și-au dat seama că viitorul este obligatoriu verde și au construit din start clădirile astfel încât să fie încălzite și răcite doar cu energia generată de sol. Iar pentru asta, fiecare bloc are câte două pompe de căldură geotermală.
„Avem zero emisii de carbon în atmosferă, ceea ce pentru mine este foarte important și ar trebuie să fie din ce în ce mai important. Apoi sunt costuri reduse la încălzire, răcire și apa caldă menajeră. Este un sistem inovativ, un sistem care folosește resurse regenerabile”, spune Veaceslav Vas, CEO dezvoltator imobiliar.
28 de sonde geotermice au fost forate la 90 de metri adâncime, iar sistemul de încălzire-răcire nu se bazează pe altceva decât pe energia pământului.
„Iarna captăm energia din sol pentru încălzire și vara facem acest geo-exchange pentru răcire. Noi nu depindem de temperatura exterioară. Practic, dacă afară sunt 0 grade este un coeficient de performanță și dacă afară sunt -25 de grade este același coeficient de performanță pentru că sursa rămâne solul unde temperatura este constantă”, explică dezvoltatorul.
Și ca să se păstreze și mai bine toată această energie produsă au investit și în fațade. Exteriorul este placat cu un lemn tratat special și cu materiale naturale 100%, iar blocurile nu au deloc balcoane exterioare și nici aparate de aer condiționat. Iar asta aduce un compromis. În zilele de vară, temperatura în casă nu poate fi mai mică de 24-25 de grade.
„Acesta este viitorul, acesta este trendul și oamenii sunt mult mai educați”, crede Veaceslav Vas.
La câțiva pași de București, pe 2 kilometri liniari, la Călugăreni, în județul Giurgiu, a fost dat de curând în folosință unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din zona de sud a României.
Pe o suprafață de aproape 90 de hectare au fost instalate nu mai puțin de 120.000 de panouri solare. Au o putere totală de 63 de megawați și mai au o caracteristică specială. Se pot orienta în funcție de lumina soarelui. De exemplu, acum sunt orientate în direcția sud-sud-est, dar pe măsură ce trece ziua se rotesc astfel încât să capteze cât mai mult din lumina solară. Iar pe spatele acestor panouri au alte celule fotovoltaice care recuperează din energia degajată și reflectată de panouri pentru a mai aduce un pic de putere în sistem.
Panourile au o durată de viață de cel puțin 30 de ani, iar energia verde produsă ne scapă de 112.000 de tone de CO2 care ar fi ajuns în atmosferă.
La finalul anului trecut, România avea o capacitate totală de peste 11.000 de megawați produși de resurse regenerabile, ceea ce acoperă cam 40% din totalul consumului necesar. Din acest punct de vedere, datele Eurostat ne plasează în top 10 la nivel european, iar planul este să dublăm această capacitate în următorii ani.
„Nu este vorba de o modă. Este vorba de a investi în autonomia proprie. Este vorba despre a eficientiza consumul. Despre a-ți lua soarta în propriile mâini astfel încât tu să ai o poliță de asigurare în momentul în care vine o criză ca cea care a fost anul trecut, în 2022. Tu nu ești la mâna prețurilor din piață”, spune Gina Gusilov, expert în Energie.
La finalul anului viitor, în județul Arad va fi inaugurat cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, întins pe 1000 de hectare, cu o putere de 1000 de megawați. Investiția este privată și se ridică la un miliard de euro.
„ Avem capacități pe solar cam cât cele două reactoare de la Cernavodă. Iar în ultimii 3-4 ani avem o explozie în zona aceasta de prosumatori. Adică capacități micro instalate la nivel de gospodării, de case. Atât de bine s-a mișcat acest segment că reglementatorul din România s-a speriat și vrea să impună un prag. Cred că ar fi greși să frânăm acest segment de dezvoltare și e încurajat de Uniunea Europeană. Nu e cazul să ne speriem. E cazul să facem investiții în rețea”, sibliniaza Gina Gusilov.
În acest moment, datele ANRE arată că instalațiile eolioene produc aproximativ 3.000 de megawați anual, cele fotovoltaice se apropie de 1500 de mewagați, iar restul, de peste 6000 este produs de energia hidro.
