Cu toate că fost un an pe care mulți am dori să îl uităm, 2020 a avut și câteva știri bune, îngropate sub titluri sumbre.

O nouă sursă de energie: Fuziunea nucleară se îndreaptă spre o realitate care va schimba lumea

Visul Sci-fi al unor reactoare de fuziune nucleară care să creeze energie curată cât să genereze viitoarele orașe a mai făcut un pas înainte către împlinire, în august, când președintele francez Emmanuel Macron a inițiat stadiul de asamblare al Reactorului Experimental Termonuclear Internațional (ITER).

Fuziunea nucleară ar putea revoluționa viitoarele rezerve de energie ale lumii. Spre deosebire de procesul fisiunii nucleare de egalizare a puterii, prezent și la Hiroshima, în care atomii sunt împărțiți în fragmente mai mici, fuziunea nucleară apare atunci când mai multe particule supraîncălzite într-un vid, se unesc pentru a forma un atom mai mare. Explozia de energie care rezultă este aproape lipsită de emisii și efectiv nelimitată. O parte din combustibilul necesar pentru alimentarea reactorului poate fi luată din apa de mare.

Proiectul ITER a apărut prima dată la sugestia liderului sovietic Mihail Gorbaciov făcută către președintele american Ronald Reagan, în 1985. De atunci, proiectul a fost semnat de mai mulți parteneri internaționali și a adunat sume imense de bani de-a lungul anilor. Este așteptat ca ITER să-și testeze pentru prima dată reactorul la cald în 2025.

Ritmul destul de lent al proiectului energetic a inspirat și alte echipe mai rapide, să experimenteze propria lor versiune a camerelor de fuziune rotunde, prima dată imaginate de cercetătorii sovietici în 1950. Într-un fel sau altul, un posibil răspuns la problemele energetice ale lumii pare să se afle după colț.

Cercetătorii de la Universitățile Stanford și Carolina de Nord au publicat un articol, în luna august, în care arătau că fungii care au crescut la Cernobîl pot fi folosiți pentru a-i ajuta pe astronauți să ajungă și să trăiască pe Marte în siguranță.

Studiul a fost lansat după ce oamenii de știință care s-au aventurat prin Centrala Nucleară de la Cernobîl, au descoperit o ciupercă bizară de culoare neagră, care crește în zona iradiată unde a avut loc dezastrul.

Investigațiile ulterioare au demonstrat că acest fungus ,,extremofil” este în stare să transforme radiațiile în energia de care are nevoie pentru a prospera în cotloanele întunecate din Cernobîl. Acest apetit pentru radiații, i-a dat ideea unui cercetător să trimită o mostră a ciupercii la Stația Spațială Internațională (ISS) pentru o investigație mai amplă.

Unul dintre cele mai mari obstacole în trimiterea oamenilor pe Marte provine de la radiațiile cosmice pe care astronauții le absorb în timp ce plutesc în afara atmosferei protectoare a Pământului, așa că NASA a fost dornică să vadă cum această ciupercă mâncătoare de radiații se comportă în spațiu.

În interiorul ISS, o bucățică de 1.7 milimetrii de „gazon” de Cladosporium sphaerospermum este așezată deasupra unui detector de radiații. Detectorul a arătat că fungusul poate opri până la 2% din radiațiile din interiorul ISS. Chiar dacă procentul pare mic, lucrarea din 2020 a provocat o agitație în interiorul comunității științifice, încheind cu argumentul că dacă stratul de fungi ar fi îngroșat până la 21 de centimetri, ar putea „respinge în mare parte” radiațiile cosmice considerate nocive pentru astronauți.

Concluzia pare cu atât mai promițătoare, deoarece mucegaiul poate fi cultivat și pe Marte sau chiar și la bordul unei nave spațiale în drum spre „Planeta Roșie”.

„Tsunami-ul de copaci” din Pakistan îi trece pe muncitori prin pandemie

Aproape 60.000 de muncitori pakistanezi lăsați fără ocupație, iar, în unele cazuri, disperați de carantina impusă de pandemia de coronavirus s-au îndreptat către o nouă linie de lucru: plantarea copacilor.

O inițiativă de reîmpădurire a unor întinderi vaste de pământ cu zeci de miliarde de copaci, din 2018 până în 2023, a fost întreruptă - împreună cu o mare parte din economia Pakistanului - când pandemia a luat amploare în țară. Dar decizia guvernului de a întrerupe mega-proiectul de plantare a copacilor a fost rapid inversată și o parte din muncitori au primit permisii pentru a ține proiectul pe linia de plutire.

Muncitorii care aveau de înfruntat foamea sunt plătiți acum zilnic cu salarii mărunte, de 500 de rupii (echivalentul a 3 dolari) pentru a continua ambițioasa inițiativă de plantare a copacilor. Un muncitor care plantează arbori a declarat pentru Reuters: „Din cauza coronavirusului, toate orașele s-au închis și nu mai există nimic de muncă. Majoritatea zilierilor, ca mine, nu mai pot să obțină un venit din care să se întrețină.” Dar acum, plantarea de arbori înseamnă că „noi toți am reușit să avem un venit stabil zilnic cu care să ne hrănim familia.”

Turbinele eoliene pictate reduc dramatic numărul de decese în rândul păsărilor

Cercetătorii din Norvegia au concluzionat că există o soluție simplă la problema miilor de păsări omorâte în fiecare an de paletele rotative ale turbinelor eoliene.

Un eseu publicat în iulie bazat pe ani de investigații în parcul eolian Smola, din Norvegia, a arătat o scădere masivă a numărului de decese în rândul păsărilor după ce una dintre paletele câtorva turbine eoliene a fost pictată în negru.

Unul dintre cele mai sentimentale argumente împotriva turbinelor eoliene este lovirea păsărilor zburătoare. Păsările par a fi deosebit de vulnerabile la „pete în mișcare”, adică obiecte în mișcare care sunt făcute să pară doar simple pete inofensive în ochii păsărilor, în special în zilele acoperite cu nori când paletele turbinelor se pierd printre nori. La parcul eolian Smola, mai mulți vulturi cu coadă albă au fost omorâți de paletele turbinelor, înainte ca cercetătorii să fie trimiși pentru a le pune capăt.

După ce o singură paletă a câtorva turbine din parcul eolian Smola a fost pictată în negru, mortalitatea păsărilor - potrivit cercetătorilor care au folosit câini ca să caute corpurile neînsuflețite ale păsărilor - a scăzut cu 70%. Aparent, vopseaua face ca paletele rotitoare să devină mult mai vizibile pentru păsări, care pot apoi să schimbe direcția din fața pericolului.

O cercetare amănunțită urmează să aibă loc pentru a se asigura că rezultatele nu sunt „specifice zonei și speciilor respective de păsări”. Mai multe parcuri eoliene din Africa de Sud și Olanda încearcă să reproducă experimentul.

Vietnamul combate comerțul ilegal cu animale sălbatice

În urma pandemiei de coronavirus, despre care mulți cred că a început într-una din cele mai crude „piețele umede” din China, Vietnamul a început un amplu program de combatere al comerțului ilegal cu animale. Vietnamul este un bine-cunoscut centru pentru piețele sale de animale sălbatice și un centrul global al comerțului ilegal cu animale sălbatice.

În iulie, un titlu uimitor al marilor agenții de știri vietnameze anunța că Vietnamul „a interzis” orice fel de comerț cu animale sălbatice pentru a diminua riscul de viitoare infectări. Experții din Vietnam spun însă că aceste știri sunt înșelătoare și că, de fapt, autoritățile au emis doar un edict prin care au cerut aplicarea legilor deja existente. Dar directivele apărute în urma pandemiei par a fi mai mult decât doar vorbe goale.

Potrivit unui ONG care se ocupă cu salvarea speciilor de animale sălbatice, numărul de animale salvate în ultimii doi ani a crescut cu 44%, iar în 97% din cazurile din 2020, contrabandiștii au fost arestați. Procesele pentru contrabandă cu animale sălbatice, a crescut exponențial și în statul din sud-estul Asiei.