Linkuri accesibilitate

Când va putea Ucraina să folosească armele occidentale în Rusia? Cine sunt marii susținători și cine ezită


O dezbatere care încinge spiritele la Casa Albă și în cancelariile europene: va primi Ucraina dreptul să folosească armele occidentale împotriva Rusiei? Președintele Joe Biden, ezită, iar președintele Vladimir Putin se lansează în noi amenințări.
O dezbatere care încinge spiritele la Casa Albă și în cancelariile europene: va primi Ucraina dreptul să folosească armele occidentale împotriva Rusiei? Președintele Joe Biden, ezită, iar președintele Vladimir Putin se lansează în noi amenințări.

Consensul în jurul interdicției ca Ucraina să folosească armele occidentale pentru a lovi ținte de pe teritoriul rus începe să se destrame atât în SUA, cât și în Europa. Succesele rusești de pe front sunt motivul pentru care ridicarea restricției este dezbătută tot mai aprins.

După ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut săptămâna aceasta aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar, dezbaterea pe acest subiect agită Washingtonul şi capitalele europene.

Președintele Volodimir Zelenski și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la Kiev în 29 aprilie 2024.
Președintele Volodimir Zelenski și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la Kiev în 29 aprilie 2024.

„Dreptul la autoapărare include atacarea țintelor militare legitime în interiorul Rusiei. Și acest lucru este deosebit de relevant acum, deoarece cele mai grele lupte au loc în regiunea Harkov, lângă graniță”, a declarat Stoltenberg.

El a vorbit despre „liberalizarea” folosirii de arme occidentale la Adunarea Parlamentară a NATO de la Sofia, în capitala Bulgariei, pe 27 mai.

„Unii aliați nu au impus restricții asupra armelor pe care le-au livrat; alții au făcut-o și cred că a sosit momentul să luăm în considerare aceste restricții, tot în lumina evoluției războiului. Acest lucru nu-i face pe aliații NATO parte a conflictului”, a adăugat secretarul general al Alianței.

Armand Goșu: Ucraina trebuie să poată lovi aeroporturile rusești de unde sunt lansate atacurile

Ofensiva rusă din nordul Ucrainei amenință Harkov, al doilea oraș ca mărime din această țară, provoacă frustrare la Kiev, care se plânge că interdicțiile impuse de aliați îi limitează capacitatea de apărare.

Președintele Volodimir Zelenski susține că, în această etapă disperată a războiului, este esențial ca Ucraina să poată folosi armele primite de la statele NATO, în special cele americane, împotriva unităților militare ruse de dincolo de graniță.

„Face parte din apărarea noastră”, a spus Zelenski pentru The New York Times. „Cum ne putem proteja de aceste atacuri? Aceasta este singura cale”, a subliniat el.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski face apeluri disperate către aliați să-i permită folosirea armelor occidentale împotriva unor ținte de pe teritoriul Rusiei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski face apeluri disperate către aliați să-i permită folosirea armelor occidentale împotriva unor ținte de pe teritoriul Rusiei.

Expert în spațiul rusesc, profesorul Armand Goșu spune pentru Europa Liberă că, în situația în care ucrainenii nu au aviație, pentru că nu au primit încă avioanele F-16, nu au nici suficiente sisteme Patriot ca să acopere marile centre urbane, singura soluție este ca Vestul să-i permită să lovească bazele de atac rusești.

„O astfel de măsură va schimba în mod semnificativ evoluția de pe frontul din Ucraina. Pur și simplu ucrainenii vor putea să foloseacă rachete Storm Shadow ca să lovească aeroporturile de pe care pleacă avioanele rusești care lansează bombe ghidate asupra Harkovului, Kievului, Odesei”, susține istoricul Armand Goșu.

Practic, ofensiva rusă este orchestrată de cealaltă parte a frontierei, unde este în mare parte în siguranță. Moscova deplasează trupe, desfășoară baterii de rachete și pilotează avioane din care lansează rachete în condiții de securitate de invidiat.

Este ceea ce i-a explicat Zelenski secretarului american de stat Antony Blinken, care s-a aflat recent la Kiev, insistând pentru ridicarea interdicției asupra modului în care Ucraina poate folosi armele americane.

Dar Casa Albă ezită, așa cum ezită și multe țări europene, unele opunându-se explicit, avertizând asupra riscului escaladării conflictului din Ucraina, până la o ipotetică folosire a armei nucleare de către președintele rus Vladimir Putin.

Casa Albă sub presiune

În toată această dezbatere un cuvânt greu de spus, poate cel mai greu, îl are Casa Albă. Președintele american Joe Biden a rămas de neclintit de la începutul războiului și până acum în ce privește interdicția ca Ucraina să folosească arme americane pentru a ataca Rusia, mandatul lui fiind de „a evita al treilea război mondial”.

Profesorul Armand Goșu spune pentru Europa Liberă că e vorba de o teamă față de escaladarea războiului, teamă care este însă manipulată de Rusia.

Sigur că Putin o să amenințe, dar ce o să facă? O să lovească ținte în Franța? Să fim serioși.
Armand Goșu, istoric și expertul în spați rusesc

„Este obsesia escaladării, de a nu enerva Rusia prea tare și ea e de la începutul războiului. E o uriașă teamă de o reacție dură a Rusiei. E foarte greu de spus dacă e nejustificată”, spune expertul.

„În același timp, Rusia ne manipulează, ne creează această teamă ca să ne sperie”, adaugă Armand Goșu.

Presiunile din ultima perioadă, inclusiv cele exercitate de secretarul de stat Antony Blinken, recent întors dintr-o vizită la Kiev, încep să destrame acestă poziție inflexibilă.

În interiorul administrației există o dezbatere aprinsă cu privire la relaxarea interdicției, propulsată de Departamentul de Stat.

Poziția lui Blinken s-a schimbat după întâlnirea cu președintele Zelenski, secretarului de stat american fiindu-i mai clar că rușii au deschis un nou front și efectele sunt devastatoare, spun oficialii implicați în dezbatere citați de The New York Times.

Antony Blinken a subliniat că Statele Unite nu au încurajat și nici nu au permis astfel de atacuri, ucrainenii trebuie să ia propriile decizii cu privire la modul în care se pot apăra cel mai bine și că guvernul american s-a „adaptat și și-a ajustat [poziția] după cum a fost necesar” pe măsură ce războiul evoluează.

Întrebat dacă cuvintele sale înseamnă că Statele Unite ar putea sprijini atacurile Ucrainei în interiorul Rusiei, el a răspuns că „adaptarea și ajustarea înseamnă exact asta”.

O flexibilizare a atitudinii a fost remarcată și la secretarul Apărării, Lloyd Austin, care a spus că „dinamica aeriană este puțin diferită acum”, părând să sugereze că ar putea exista excepții de la interdicție.

Victoria Nuland, care a părăsit poziția nr. 3 din Departamentul de Stat în această primăvară, susține acum public că administrația trebuie să renunțe la interdicția de utilizare a armelor împotriva ținte în interiorul Rusiei.

Victoria Nuland, fost secretar de stat al SUA.
Victoria Nuland, fost secretar de stat al SUA.

„Cred că, dacă atacurile vin direct de peste linie din Rusia (...) este timpul pentru asta”, a spus ea la „This Week” de la ABC.

„Deoarece Rusia a escaladat în mod evident acest război (...) Cred că este timpul să acordăm mai mult ajutor ucrainenilor pentru a lovi aceste baze din interiorul Rusiei”, a adăugat Nuland.

Ea a subliniat că atacul Rusiei asupra Harkovului este un efort „de a-l decima fără a fi nevoie vreodată să pună o cizmă pe pământ”.

Opiniile mai radicale ale Victoriei Nuland au fost minoritare în interiorul administrației, dar, în timp, argumentele ei - cum ar fi acelea de a trimite Ucrainei rachete și sisteme de artilerie mai sofisticate - au câștigat. Președintele Biden a cedat în cele din urmă și pentru că temerile privind escaladarea nu s-au materializat.

Rămâne de văzut dacă o va face și acum în cazul folosirii armelor americane pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei, în anumite condiții, evident.

Harkovul va cădea dacă nu se ridică această restricție, este de părere Iulia Joja, expertă în securitate și apărare, care predă Securitate Europeană la Georgetown University, în SUA.

„Dacă în continuare SUA, în special Casa Albă, dar și parteneri precum Germania insistă ca Ucraina să nu lovească Rusia în punctele în care Rusia o atacă, atunci Harkovul va pica într-un scenariu similar, indiferent de câte arme au, cu ce am văzut în Mariupol. Va fi bombardat până nu mai rămâne nimic din el”, susține Iulia Joja.

Cert e că presiunea asupra Casei Albe crește progresiv și, dacă state precum Germania și Franța vor da undă verde Ucrainei să folosească armele lor pentru a ataca obiective de pe terioriul Rusiei, atunci și Statele Unite ar putea lua o decizie similară.

Europa e divizată: Franța e fermă, Germania încă ezită, Italia se opune

Riscul ca linia frontului să se prăbușească și presiunile tot mai mari venite din partea Ucrainei au repus controversata chestiune pe masa discuțiilor.

  • Macron: Neutralizarea bazelor militare rusești, dar fără ținte civile

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a susținut marţi că ar trebui să i se permită Kievului „să neutralizeze” bazele militare de unde Rusia lansează rachete asupra teritoriului ucrainean.

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, la o sesiune de lucru franco-germană de la castelul Schloss Meseberg, 28 mai 2024.
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, la o sesiune de lucru franco-germană de la castelul Schloss Meseberg, 28 mai 2024.

„Trebuie să le permitem să neutralizeze bazele militare de unde sunt trase rachetele, bazele militare de unde Ucraina este agresată”, a spus liderul francez.

„Dacă le spunem: nu aveţi dreptul să loviţi punctul de unde sunt trase rachetele, de fapt le spunem că vă livrăm arme, dar nu vă puteţi apăra”, a argumentat preşedintele Macron.

Precizând că nu dorește sub nicio formă o escaladare, Macron a afirmat: „Nu ar trebui să le permitem ucrainenilor să atingă alte ținte din Rusia și, evident, capacități civile”.

Riscul de a fi lovite ținte civile există, spune profesorul Armand Goșu pentru Europa Liberă.

Ucrainenii nu vor putea de capul lor să lovească unde vor ei.
Istoricul Armand Goșu

„Mai trebuie însă avut în vedere următorul lucru: ucrainenii singuri nu vor putea să manipuleze aceste rachete, care sunt extrem de performante, sunt în sistem satelit. Deci, într-un fel, Franța, Germania, America, Marea Britanie vor continua să aibă un anumit control”, explică Armand Goșu.

Poziția mai radicală a președintelui francez este deja cunoscută, ca să discutăm doar despre aserțiunea că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina.

Declarația de la începutul anului și reluată apoi în primăvară a iritat cancelariile europene și punerile la punct au fost apăsate.

Când Emmanuel Macron a vorbit acum despre ridicarea interdicției aplicate Ucrainei de a folosi arme străine pentru a lovi ținte din Rusia era la o conferință de presă comună cu Olaf Scholz, la castelul Schloss Meseberg în apropiere de Berlin.

  • Scholz, undă verde cu jumătate de gură

Vizibil mai reticent, cancelarul german a susținut ideea. „Ucraina are toate posibilităţile de a o face, în virtutea dreptului internaţional”, a spus Olaf Scholz.

Cancelarul german Olaf Scholtz
Cancelarul german Olaf Scholtz

„Trebuie să o spunem clar, ea este atacată şi poate să se apere”, a continuat el.

Purtătorul de cuvânt al lui Scholz a revenit miercuri cu precizări, spunând că „acțiunea defensivă a Ucrainei nu se limitează la propriul teritoriu, ci poate fi extinsă și la teritoriul agresorului”, dar a subliniat că nu poate dezvălui acordurile precise cu Kievul privind utilizarea armelor germane, deoarece acestea sunt „confidențiale”.

O persoană familiarizată cu poziția guvernului german, citată de Politico, a spus că Scholz se declară în favoarea permiterii utilizării armelor occidentale împotriva unor ținte din interiorul Rusiei, dar nu a intrat în detalii.

Însă, nu trebuie uitat de precauția germană, deoarece același Scholz a refuzat să furnizeze rachetele de croazieră germane Taurus, capabile să lovească puternic pozițiile rusești din interiorul Ucrainei și din adâncul Rusiei.

  • Exemplul polonez: Ridicați restricțiile!

Pe de altă parte, cumva previzibil, poziția Poloniei și a țărilor baltice este diferită și mult mai tranșantă, așa cum a fost încă de la începutul războiului din cauza granițelor comune cu Rusia și a unei istorii cu încărcătură negativă.

Vice-ministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk, a confirmat miercuri poziția Varșoviei că Ucraina este liberă să folosească cum doreşte împotriva teritoriului rus armele pe care i le oferă Polonia.

Premierul polonez Donald Tusk este ferm în ce privește ridicarea interdicțiilor impuse Ucrainei.
Premierul polonez Donald Tusk este ferm în ce privește ridicarea interdicțiilor impuse Ucrainei.

Oficialul le-a cerut celorlalte state care furnizează ajutor militar Kievului să procedeze la fel și „să ridice restricțiile”, deși admite că este o chestiune complexă care poate crea „diverse probleme”.

„Ucraina are dreptul să lupte şi să se apere cum consideră de cuviinţă”, a declarat el.

„Nu există restricţii asupra folosirii armelor poloneze pe care le-am trimis” Ucrainei, a insistat vice-ministrul Cezary Tomczyk.

  • Lituania: A impune limite Ucrainei, o greșeală

Poziția Lituaniei este similară: Ucraina ar trebui să poată folosi armele livrate de ţările occidentale pentru a lovi Rusia, a declarat ministrul de Externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, într-un interviu acordat canalului francez LCI, relatează The Kiev Independent.

Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe lituanian
Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe lituanian

„Încă de la început am făcut greşeala de a pune limite ucrainenilor (...) pentru că acest lucru ar putea fi văzut ca o escaladare”, a declarat el, exprimându-şi regretul că „starea de spirit” a occidentalilor era „dominată de frica de Rusia”.

Potrivit şefului diplomaţiei lituaniene, „ucrainenilor trebuie să li se permită să folosească echipamentele care le sunt puse la dispoziţie pentru a-şi atinge obiectivele strategice. Ei trebuie să poată lovi teritoriul Rusiei, liniile de aprovizionare, unităţile militare care se pregătesc să atace Ucraina”.

  • Marea Britanie: Ucraina are dreptul de a riposta Rusiei

Marea Britanie, mereu cu un pas înaintea Washingtonului, și-a ridicat în liniște propriile restricții, astfel încât sistemele sale de croazieră „Storm Shadow” să poată fi folosite pentru a viza mai larg Rusia.

David Cameron, ministrul britanic de externe
David Cameron, ministrul britanic de externe

Secretarul britanic de Externe, David Cameron, a declarat în timpul unei vizite la Kiev - unde a mers înaintea lui Blinken - că Ucraina are „absolut tot dreptul de a riposta Rusiei”.

Și alte state, precum Finlanda și Canada, au răspuns în mod explicit că permit Ucrainei să lovească ținte din interiorul Rusiei cu armele occidentale primite.

Cine ezită și cine se opune ferm

La Adunarea Parlamentară a Alianței de la Sofia, de pe 27 mai 2024, reprezentanții NATO au adoptat o declarație comună care permite Ucrainei să tragă cu arme asupra țintelor militare din Rusia. Doar câteva dintre cele 32 de state membre ale NATO au votat împotriva amendamentului.

Statele care nu salută deocamdată ridicarea restricțiilor impuse Ucrainei sunt Statele Unite ale Americii, Spania, Belgia ori Italia și Ungaria - acestea două din urmă manifestă o opoziție acerbă.

„Avem o poziție foarte clară, nu autorizăm utilizarea materialului militar italian în afara granițelor Ucrainei”, a declarat vicepreședintele Italiei și ministrul de Externe, Antonio Tajani.

Putin, reacție virulentă: Nu e de joacă, sunt state mici cu populație densă

A doua zi după decizia Adunării Parlamentare a NATO, marți, preşedintele rus Vladimir Putin a amenințat Europa cu „consecințe grave” dacă țările aliate vor permite folosirea armamentului occidental pentru a ataca ținte de pe teritoriul rus.

„Aceşti reprezentanţi ai ţărilor NATO, în special din Europa, mai ales în ţările mici, ar trebui să fie conştienţi cu ce se joacă”, a atenţionat Putin, vorbind la o conferinţă de presă la finalul unei vizite în Uzbekistan.

„Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi cu o populaţie foarte densă”, iar „acest factor este un lucru serios la care ar trebui să reflecteze înainte de a vorbi despre lansarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus”, a adăugat el.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG