Negociatorii iranieni și cei americani au convenit sâmbătă, la Roma, la cea de-a doua rundă de negocieri pe tema programului nuclear iranian, să organizeze o a treia rundă de discuții, în 26 aprilie, în Oman.
ACTUALIZARE 19.45
SUA, a cărei delegație a fost condusă de trimisul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, nu au comentat imediat despre întâlnirea de sâmbătă.
În schimb, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a spus că cele două părți au convenit să se întâlnească din nou pe 26 aprilie în Oman, unde a avut loc și prima rundă de discuții, scrie Serviciul Radio Farda al Europei Libere.
De altfel, o delegație din Oman a intermediat și negocierile de la Roma.
„Cred că negocierile tehnice la nivel de experți vor începe în Oman miercuri (23 aprilie), iar sâmbăta viitoare ne vom întâlni în Oman și ne vom analiza rezultatele muncii experților pentru a vedea cât de aproape sunt de principiile unui acord”, a declarat Abbas Araqchi la televiziunea de stat iraniană.
„A fost o întâlnire bună, și pot spune că negocierile merg înainte. De data aceasta am reușit să ajungem la o mai bună înțelegere pe o serie de principii și obiective", a adăugat oficialul iranian.
ARTICOLUL INIȚIAL
There was no immediate comment on the outcome of the Rome talks from the US delegation, which was headed by White House special envoy Steve Witkoff.
But Iran's foreign minister said that the two sides had agreed to meet again on April 26 in Oman, where the first round took place.
"I believe technical negotiations at the expert level will begin in Oman on Wednesday (April 23), and next Saturday we will meet in Oman and review the results of the experts' work to see how close it is to the principles of an agreement," Abbas Araqchi told Iranian state TV.
"It was a good meeting, and I can say that the negotiations are moving forward. This time we managed to reach a better understanding on a series of principles and goals," he said.
să organizeze o a treia rundă de discuții cu mize mari asupra ambițiilor nucleare ale Iranului, un semnal pozitiv pe fondul mesajelor mixte de la Casa Albă despre potențialele acțiuni militare și noile cerințe asupra Teheranului.
Întâlnirile din 19 aprilie, desfășurate la Roma, au fost pentru a doua oară când negociatorii la nivel înalt de la Washington și Teheran s-au întâlnit în această lună.
Iranian and US negotiators agreed to hold a third round of high-stakes talks on Iran's nuclear ambitions, a positive signal amid mixed White House messages about potential military action and new demands on Tehran.
The April 19 meetings, held in Rome, were the second time that top-level negotiators from Washington and Tehran had met this month.
Negociatorii iranieni și cei americani participă sâmbătă, 19 aprilie, la Roma, la a doua rundă de discuții pe tema programului nuclear iranian. Tratativele au loc după o săptămână de la încheierea unei prime runde de discuții, descrise de ambele părți drept „constructive” și „pozitive”.
În timp ce primele discuții au fost găzduite în Oman, cea de-a doua va avea loc la Roma. Diplomații omaniți vor continua să medieze discuțiile.
Vineri 18 aprilie, ministrul iranian de externe, Abbas Araqhchi, a cerut Rusiei să joace un rol în negocierile privind soarta programelor nucleare ale Teheranului, întrucât păstrează unele rezerve față de intențiile SUA, potrivit serviciului central al Europei Libere (RFE/RL).
Servicul Radio Farda al RFE/RL prezintă cum stau lucrurile înaintea rundei de negocieri programată sâmbătă, 19 aprilie.
Schimbarea de poziție a lui Witkoff, cu privire la limitele de „îmbogățire” cu uraniu
Trimisul special al SUA în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, care conduce echipa de negociere americană, a stârnit valuri când și-a revizuit, public, poziția cu privire la programul nuclear al Iranului.
În 15 aprilie, el a spus că Iranul va trebui să-și limiteze îmbogățirea cu uraniu la 3,67% -- plafonul stabilit de un acord nuclear din 2015 din care Donald Trump s-a retras președintele în 2018, în timpul primului său mandat de președinte.
În decurs de câteva ore, Witkoff a renunțat la comentariu după o reacție din a teberei dure care susțin desființarea programului nuclear iranian. Într-o declarație pe rețelele de socializare, el a spus că Iranul „trebuie să oprească și să elimine programul său de îmbogățire nucleară și de armament”.
Inversarea de poziție a părut să-i deruteze pe oficialii iranieni. Ministrul de externe Abbas Araqchi, negociatorul-șef al Iranului, a răspuns că „adevărata poziție a Washingtonului trebuie clarificată la masa de negocieri”.
Iranul a susținut în mod constant că programul său nuclear este pașnic și a exclus „dezmembrarea” acestuia.
Jalil Roshandel, directorul Programului de Studii de Securitate de la Universitatea East Carolina, a declarat pentru Radio Farda că este puțin probabil ca administrația Trump să-și mențină poziția dură.
„Trump poate obține o victorie acceptând limita de 3,67% în schimbul altor concesii, cum ar fi extinderea clauzei de renunțare la sancțiunile ONU, care va expira în octombrie”, a spus Roshandel.
Extinderea domeniului de aplicare al unui acord
Un alt punct de disensiuni este dacă un potențial acord se va concentra exclusiv pe activitățile nucleare ale Iranului sau se va aborda și programul său privind rachetele.
Într-un interviu din 15 aprilie pentru Fox News, Steve Witkoff a spus că discuțiile de la Roma vor include și „verificarea armelor”, inclusiv rachete.
Dar Iranul a refuzat de mult negocieri cu privire la arsenalul său de rachete, pe care îl consideră o parte vitală a strategiei sale de apărare.
Republica Islamică a folosit drone și rachete în două atacuri asupra Israelului anul trecut -- al doilea dintre acestea a fost descris drept cel mai mare atac unic cu rachete balistice din istorie.
Mark Fitzpatrick, fost diplomat american și expert în neproliferarea nucleară, a declarat că extinderea sferei de aplicare a discuțiilor ar putea complica progresul.
„Nu este de mirare că echipa Trump ar dori să pună din nou problema rachetelor pe masă”, a declarat Fitzpatrick pentru Radio Farda. „Dar ar face negocierile mult mai dificile din cauza poziției ferme a Iranului potrivit căreia rachetele sunt esențiale pentru postura sa de apărare și descurajare”, a spus el.
Puterile europene, marginlizate
Marea Britanie, Germania și Franța -- cunoscute, împreună, și ca E3 -- sunt, de asemenea, semnatare ale acordului nuclear din 2015 și au jucat un rol cheie în încercările anterioare de a-l resuscita.
De data aceasta, însă, par să fi fost complet marginalizate. Chiar dacă următoarea rundă de discuții va avea loc în Italia, Omanul -- nu europenii - va asigura medierea.
Mass-media afiliată statului iranian a salutat excluderea (de la discuții) E3. The Tehran Times, un ziar în limba engleză, a susținut - fără dovezi - că cele trei națiuni sunt atât de frustrate de „excluderea lor” încât i-au oferit lui Rafael Grossi, șeful organismului de supraveghere nuclear al ONU, sprijinul pentru a deveni următorul șef al ONU dacă va ajuta la „demonizarea” Iranului.
Publicația a susținut că această mișcare are ca scop justificarea reintroducerii sancțiunilor ONU - cu care țările E3 au amenințat (până la sfârșitul lunii iunie) - dacă Teheranul nu reușește să ajungă la un acord cu SUA.
Presiunea militară a SUA în regiune
Trump a avertizat în mod repetat că va recurge la acțiuni militare împotriva programului nuclear al Iranului dacă nu se ajunge la un acord.
Pe fondul tensiunilor în creștere - și a unei campanii de bombardare a SUA care vizează aliații Teheranului din Yemen - Washingtonul își întărește prezența militară în Orientul Mijlociu.
Luna trecută, Statele Unite au trimis cel puțin șase bombardiere B-2 către o bază militară comună americano-britanică de pe mica insula Diego Garcia, din Oceanul Indian. Săptămâna aceasta, portavionul SUA Carl Vinson a fost trimis să întărească portavionul american Harry S. Truman, deja staționat în regiune.
Analiştii cred că Iranul ia în serios ameninţările lui Donald Trump, dar rămâne neclar dacă Teheranul este dispus să rişte atacuri aeriene asupra siturilor sale nucleare cheie.
Trump a spus că Israelul va juca un rol principal în orice astfel de atac.
Potrivit The New York Times, Israelul se pregătea să lanseze atacuri aeriene împotriva Iranului - cu asistență SUA - încă din luna mai, dar a fost oprit de Trump, pentru a urma calea diplomatică.
Cu relatări de Reza Jamali și Hannah Kaviani, de la serviciul Radio Farda al RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
