Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a publicat pe contul său de Facebook scrisoare deschisă adresată Comisiei de la Veneția, în care îi cere să țină cont și de argumentele sale dacă „se va confirma” informația că Guvernul intenționează să solicite revocarea acestuia din calitatea de membru titular al Comisiei.
„(...) reafirmând faptul că îmi asum tot ceea ce am făcut sau nu am făcut eu în domeniul justiției; reafirmând faptul că nu îmi asum nimic din ceea ce au făcut sau nu au făcut alții, în același domeniu (...) indiferent de calea de urmat, voi rămâne atașat valorilor constituționale promovate de către Comisie”, precizează Tudorel Toader în scrisoarea deschisă pe care o semnează ca “Rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Membru titular al Comisiei de la Veneția, Judecător la Curtea Constituțională a României ( X.2006 – VII.2016), Ministru al Justiției în trei Guverne ( II.2017 – IV.2019)”.
Guvernul Orban l-ar putea înlocui pe Tudorel Toader din calitatea de reprezentant al României în Comisia de la Veneția, organismul internațional care protejează democrația constituțională, foarte critic cu asaltul asupra Justiției din România pe vremea mandatului de ministru al lui Toader.
Guvernul ar putea trimite în luna decembrie un memorandum de retragere a încrederii statului în prestația lui Tudorel Toader, ceea ce coincide cu solicitarea de înlocuire a fostului ministru în Comisia de la Veneția, au informat surse politice.
Tudorel Toader se referă, în scrisoarea deschisă trimisă Comisiei de la Veneția, la mai multe inițiative pe care le-a avut la Ministerul Justiției, cum ar fi modificarea legilor justiției și a codurilor penale, dând vina pe Parlament că le-ar fi „modificat în mod substanțial”.
Toader mai spune că a refuzat să promoveze o OUG pentru amnistie și grațiere, o OUG “care să consacre posibilitatea formulării contestației în anulare împotriva hotărârilor definitive pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în complete de 5 judecători” și o alta pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală.
Cum se apără Toader:
1. Refuzul de a promova Ordonanța de Urgență privind amnistia și grațierea. Se cunoaște faptul că se insista pentru un act de clemență cu puține excepții și fără limite de pedeapsă. Măsura ar fi profitat tuturor, nu doar majorității guvernamentale din acea perioadă.
2.Proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost inițiat anterior momentului în care am preluat portofoliul de la Ministerul Justiției. În procedura parlamentară, sub semnătura mea, ministerul justiției a dat aviz negativ modificărilor parlamentare.
3. Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului penal, în acord cu deciziile Curții Constituționale, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă. În iulie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern și transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituționalitate.
Nici una dintre soluțiile legislative care au fost declarate neconstituționale nu a fost inițiată de către Ministerul Justiției.
4.Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, în acord cu deciziile Curții Constituționale, precum și pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție. În noiembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern și transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituționalitate.
Nici una dintre soluțiile legislative care au fost declarate neconstituționale nu a fost inițiată de către Ministerul Justiției.
5.Ministerul Justiției avea în lucru un proiect de lege pentru modificarea legilor justiției. Pe data de 25 octombrie 2017, Comisia specială din parlament a solicitat respectivul draft, iar la inițiativa unui nr. de 11 parlamentari, cu modificări substanțiale, a fost publicat un singur proiect de lege pentru modificarea celor trei legi ale justiției. Personal am predat materialul aflat în lucru, inclusiv solicitarea de aviz din partea Comisiei de la Veneția. Comisia specială a renunțat la cererea de solicitare a avizului Comisiei de la Veneția.
6.Refuzul de a promova Ordonanța de Urgență pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, prin preluare unora dintre soluțiile proiectelor de lege, declarate neconstituționale, prin care se urmărise modificarea celor două coduri. Se dorea următoarele: preluarea prin OUG a soluțiilor validate prin controlul de constituționalitate; preluarea, cu modificări, a soluțiilor declarate ca fiind parțial neconstituționale, respectiv, preluarea soluțiilor nesupuse controlului de constituționalitate, sub motivarea faptului că „sunt constituționale din moment ce nu au fost criticate de către autorii obiecției de neconstituționalitate”.
7.Refuzul de a promova Ordonanță de Urgență care să consacre posibilitatea formulării contestației în anulare împotriva hotărârilor definitive pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în complete de 5 judecători. Ordonanța de Urgență era solicitată în urma deciziei Curții Constituționale, având același obiect.
Facebook Forum