„Siguranța cetățeanului român nu este negociabilă. Trebuie să tragem câteva concluzii și asta rapid și să venim cu măsuri care permit omului de rând să stea liniștit acasă și să nu se teamă că un delincvent eliberat vine peste el acasă”, a spus Klaus Iohannis, într-o declarație de presă.
Șeful statului a atras atenția că soluția nu este căutarea unui vinovat „în alte guvernări sau alte majorități”.
„Solicit Guvernului României să facă într-un timp scurt o analiză profundă și să vină cu soluții. Aceste soluții trebuie să vină de la Guvern, de la Ministerul de Justiție, se poate intra în procedură foarte rapid în Parlament, se poate corecta legislația. Singurul lucru care nu este acceptabil este ca lumea să vină să caute vinovați, în loc să caute soluții”, a mai spus președintele României.
Președintele Iohannis a făcut publică această solicitare după ce și partidele de Opoziție au cerut Guvernului să ia măsuri în privința legii, cei de la PNL și USR solicitând renunțarea la ea.
UPDATE 2. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că va face o „analiză a dinamicii fenomenului infracțional” și „o nouă evaluare a datelor oferite de Administrația Națională a Penitenciarelor”, în zilele următoare. Luni, el se va întâlni cu premierul Viorica Dăncilă pentru a-i prezenta concluziile și a-i propune eventuale măsuri.
„Luni dimineață vom avea o întrevedere cu doamna prim-ministru, îi vom prezenta rezultatele acestei evaluări, propuneri legislative și nonlegislative care pot fi luate. După discuția cu domnia sa, vom decide măsurile care vor fi
luate. Repet, măsuri legislative și nonlegislative”, a declarat Tudorel Toader.
UPDATE. Reacția PSD la apelul lui Klaus Iohannis a apărut sub forma unei postări pe Facebook, pe contul oficial al partidului.
„Iohannis nu vrea să se caute vinovații pentru efectele negative ale Legii Prună privind recursul compensatoriu. Doar vinovații nu vor să fie căutați vinovații! Iohannis a promulgat Legea Prună a recursului compensatoriu, fără să o conteste la Curtea Constituțională și fără să o trimită la reexaminare. Iohannis în geacă roșie protesta în stradă să nu se dea grațiere pentru deținuții non-violenți - soluția care rezolva problema aglomerației din penitenciare, fără a pune azi în pericol siguranța cetățenilor. Acum, Iohannis cere Guvernului soluții după ce Premierul Dăncilă a anunțat de aseară că va veni cu soluții pentru a repara problemele Legii Prună”, se arată în postarea PSD.
Eliberările înainte de termen a mii de condamnați, în baza recursului compensatoriu, au stârnit un val de indignare în societate, în urma unor cazuri intens mediatizate, în care infractori de drept comun proaspăt eliberați au recidivat cu crime, violuri sau tâlhării care au zguduit opinia publică.
Peste 14.000 de persoane au beneficiat din 2017 până în prezent de reduceri de pedeapsă în baza acestei legi, însă doar în jur de 2.500 au fost eliberate automat, pentru împlinirea termenului de pedeapsă. Restul, de aproape 12.000, au ieșit din dispoziția judecătorilor, care le-au admis cererile de eliberare condiționată.
Dintre deținuții eliberați astfel, în jur de 700 au recidivat cu noi infracțiuni, adică doar 5% din total, conform statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Legea recursului compensatoriu prevede că un deținut care se află închis într-o închisoare care nu respectă standardele privind drepturile omului, stabilite de CEDO și agreate de statul român, beneficiază de 6 zile de reducere a pedepsei, la fiecare 30 de zile de detenție în astfel de condiții. Astfel, mii de deținuți au beneficiat de devansarea cu câteva luni sau chiar unan a termenului de eliberare sau de eliberare condiționată.
Măsura legislativă, inițiată în guvernarea tehnocrată a lui Dacian Cioloș, de către ministrul Justiției Raluca Prună, dar care a fost preluată în procedură parlamentară și modificată semnificativ de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, este o consecință a valului de condamnări la CEDO suportat de statul român, din cauza condițiilor necorespunzătoare din pușcării.
CEDO a impus României, printr-o decizie pilot, un calendar de măsuri imediate, dar și pe termen lung, pentru a remedia problemele din penitenciare - supraaglomerarea, dar și asigurarea condițiilor sanitare.
Problema a venit de la condițiile mizere din închisorile din România, pe care statul român nu doar că le-a ignorat de-a lungul timpului, dar nu s-a mobilizat să construiască unele noi.
La începutul anului trecut, România devansase Rusia ca număr de plângeri depuse la CEDO împotriva sa, cu aproape 12.000, majoritatea dosarelor vizând condițiile din penitenciare. Statul român plătise în 2017 despăgubiri de peste 2,3 milioane de euro doar în cauzele care priveau condițiile din pușcării.
Legea recursului compensatoriu a venit însă să rezolve doar problema supraaglomerării. Numărul de deținuți a scăzut după adoptarea sa, însă rata de recidivă a rămas la fel de ridicată, de aproape 70%.
Guvernul și Parlamentul României nu au venit cu soluții de a trata și această problemă mult mai gravă - traseul unui infractor eliberat din penitenciar și procedurile de reintegrare a sa în societate, pentru a evita pe cât posibil întoarcerea acestuia într-un mediu propice comiterii de noi infracțiuni.
