Linkuri accesibilitate

3 minute | Italia condusă de extrema dreaptă, scenariile unui război nuclear și câți ruși au fugit de mobilizare


Giorgia Meloni, lidera partidului de extremă-dreapta „Frații Italiei”, a revendicat conducerea viitorului guvern din Italia, după ce formațiunea sa a ieșit prima în alegerile parlamentare de ieri.
Giorgia Meloni, lidera partidului de extremă-dreapta „Frații Italiei”, a revendicat conducerea viitorului guvern din Italia, după ce formațiunea sa a ieșit prima în alegerile parlamentare de ieri.

Italia se pregătește pentru o guvernare condusă de extrema dreaptă, pentru prima dată după al Al Doilea Război Mondial, iar Statele Unite au fost nevoite să-l avertizeze pe Vladimir Putin că folosirea armelor nucleare va avea „consecințe catastrofale pentru Rusia”.

Bun găsit,

Iată principalele știri ale zilei:

  • Rezultatele alegerilor din Italia ar aduce două premiere: primul guvern de extremă-dreapta de la Mussolini încoace și prima femeie din istoria țării în funcția de prim-ministru.
  • Statele Unite avertizează asupra consecințelor catastrofale dacă Rusia va folosi arme nucleare în Ucraina, pentru apărarea teritoriilor anexate ilegal prin așa-zisele referendumuri din cele patru zone ocupate.
  • România nu scapă de cazurile de plagiat la nivel înalt. Acuzat de această dată este ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, care încearcă o auto-amnistiere.

Încă o țară europeană condusă de extrema dreaptă

Presa din întreaga lume notează venirea la putere a extremei drepte în Italia, la două săptămâni după alegerile din Suedia, care au produs o schimbare similară.

Exit-poll-urile arată o victorie a coaliției conduse de Giorgia Meloni, lidera partidului post-fascist Fratelli d'Italia (Frații Italiei), din care mai fac parte Liga, formaţiunea de extremă dreapta a lui Matteo Salvini, şi Forza Italia, formaţiunea conservatoare a lui Silvio Berlusconi.

Surprinzător pentru Italia, doar 64% dintre alegători au votat și, conform proiecțiilor, între 41 și 45% din voturi au mers către coaliția de extremă dreapta - care ar urma să obțină majoritatea în Senat și Camera Deputaților - în timp ce coaliția de stânga a obținut între 25 și 29%.

„Vom guverna pentru toţi italienii. O vom face cu scopul de a uni oamenii”, a spus Giorgia Meloni, care ar urma să devină prima femeie prim-ministru din istoria Italiei. Ea a recunoscut, de altfel, că a fost o campanie electorală a fost „violentă şi agresivă”. Despre cine este Georgia Meloni puteți citi în Europa Liberă.

Vicepreşedinta Partidului Democrat, Debora Serracchiani, a recunoscut înfrângerea stângii și a spus că este „o seară tristă pentru ţară”, în timp ce premierul maghiar Viktor Orbán a salutat rezultatele alegerilor, potrivit Reuters.

Matteo Salvini, Silvio Berlusconi și Giorgia Meloni în timpul mitingului de închidere a campaniei electorale a coaliției, în Piazza del Popolo, Roma, Italia, 22 septembrie 2022.
Matteo Salvini, Silvio Berlusconi și Giorgia Meloni în timpul mitingului de închidere a campaniei electorale a coaliției, în Piazza del Popolo, Roma, Italia, 22 septembrie 2022.

Alegerile parlamentare din Italia îl readuc în prim plan și pe Silvio Berlusconi, care în ziua alegerilor a admis că îi este „puțin frică” de Giorgia Meloni, relatează Corriere della Sera.

„Salvini nu se pricepe, eu voi fi șeful guvernului”, a mai spus fostul premier. Este o declarație care arată că rivalitățile interne ar putea amenința stabilitatea coaliției.

Jurnalistul Roberto Saviano explică, într-un editorial publicat de The Guardian, de ce Giorgia Meloni este „un pericol pentru Italia și pentru restul Europei”. Deși neagă că ar fi un partid fascist, Fratelli d'Italia se agață de sloganul „Dumnezeu, patrie, familie” din epoca Mussolini.

Putin, avertizat direct să nu folosească bombele nucleare

Statele Unite au avertizat Moscova despre „consecințele catastrofale”, dacă va folosi armele nucleare, după ce Rusia a anunțat că doctrina sa nucleară se va aplica pentru „noile” teritorii pe care le vrea anexate de la Ucraina, prin cele patru așa-zise referendumuri, scrie Reuters.

The New York Times precizează că declarațiile consilierului în probleme de securitate națională, Jake Sullivan, ilustrează cât de repede s-a intensificat retorica, pe măsură ce Rusia a șovăit pe câmpul de luptă în ultimele luni.

Avertismentul Casei Albe, repetat de Jake Sullivan de mai multe ori în trei interviuri televizate de duminică, a fost lăsat în mod deliberat vag cu privire la consecințe: diplomatice, economice sau militare.

Financial Times relatează că țările occidentale fac planuri de răspuns în cazul în care Rusia va folosi arme nucleare. Cel mai probabil, răspunsul va fi unul convențional, nu unul nuclear, concluzionează publicația.

Iar Politico scrie că este „puțin probabil” ca energia nucleară să fie inclusă în următoarele sancțiuni impuse de UE la adresa Rusiei.

Sute de persoane au protestat duminică în Daghestan, în Caucazul de Nord, față de mobilizarea anunțată miercuri de Vladimir Putin.
Sute de persoane au protestat duminică în Daghestan, în Caucazul de Nord, față de mobilizarea anunțată miercuri de Vladimir Putin.

Aceeași publicație arată că opoziția față de mobilizarea în masă crește, în timp ce BBC difuzează imagini de la demonstrațiile din regiunea Daghestan, unde localnicii au intrat în conflict cu poliția, nemulțumiți de „mobilizarea parțială”.

Mobilizarea lui Vladimir Putin îi supără și pe tătarii din Crimeea, relatează The Guardian. Aceștia spun că sunt vizați în mod disproporționat și că este „o modalitate de a scăpa de noi”.

Novaya Gazeta relatează, citând o sursă de la Kremlin, că peste 260.000 de bărbați au părăsit Rusia, în mai puțin de o săptămână de la decretarea mobilizării, iar publicația Meduza scrie că granițele ar urma să fie închise.

Într-un interviu pentru CNN, noul premier britanic Liz Truss a declarat că mobilizarea rușilor arată că Vladimir Putin „a fost păcălit” de Kiev.

De la Moscova, patriarhul Kirill le spune rușilor că, dacă vor muri în războiul din Ucraina, vor fi iertați de toate păcatele, relatează Ukrainska Pravda, în timp ce Kyiv Independent preia o declarație a ministrul sârb de Externe: Serbia nu va recunoaște „referendumurile” Rusiei în zonele ucrainene ocupate.

Așa-numitele referendumuri „contrazic complet interesele noastre naționale și de stat, politica noastră privind integritatea teritorială, suveranitatea și principiul inviolabilității frontierelor”, a declarat Nikola Selakovici.

Iar Europa Liberă relatează despre anularea concertelor din Polonia ale lui Roger Waters. Decizia cofondatorului Pink Floyd a venit după ce consilierii municipali din Cracovia urmau să-l declare persona non grata din cauza poziției sale față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. El a acuzat „naționaliștii extremiști” din Ucraina că „au pus țara pe calea acestui război dezastruos”.

Acuzat că vrea să scape de plagiat

În România, PressOne relatează despre cum ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, legiferează în interes propriu, încercând să-și auto-amnistieze plagiatul, după ce și-ar fi însușit 92 de pagini scrise de doi profesori universitari, apoi le-ar fi furat de tot cele 13 capitole.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, într-o vizită la grădinița 239 din București, pe 22 august 2022.
Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, într-o vizită la grădinița 239 din București, pe 22 august 2022.

Un alt ministru, cel al Sănătății, a anunțat că până acum au fost distruse 3 milioane de doze de vaccin împotriva Covid, urmând ca alte 3 milioane de doze să fie distruse din acelaşi motiv, scrie News.ro. „Dacă discutăm de vreo 15 milioane de vaccinuri, sigur sunt 100-200 de milioane de euro”, a spus Alexandru Rafila.

Digi24 îl citează pe preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, care a declarat duminică, la Sofia, că Bulgaria şi România trebuie să devină în sfârşit state membre ale spaţiului Schengen.

Din Europa Liberă puteți citi despre cum sunt amenințați activiștii de mediu din România. „Ești conștient că o să ți se ia familia și tot ce iubești tu?” - este amenințarea primită de Daniel Bodnar.

De asemenea, colegii mei scriu despre „șomerii de lungă durată” din România și cum vrea statul să-i ajute cu 120 de milioane de euro de la UE.

Alte știri:

  • Cel puțin 41 de persoane au fost ucise în protestele din Iran, care durează de mai bine de o săptămână, declanșate de moartea unei tinere arestate de poliția pentru moralitate pentru că nu a purtat hijabul în mod corespunzător. Președintele Ebrahim Raisi afirmă că manifestanții trebuie confruntați „în mod decisiv”.
  • Lira sterlină a coborât la un minim record față de dolar, ajungând aproape de paritate, o reacție a piețelor față de cele mai mari reduceri de taxe din ultimii 50 de ani din Marea Britanie.
  • Patru persoane au fost arestate în Olanda, fiind acuzate că au complotat răpirea ministrului belgian al justiției, Vincent Van Quickenborne. Oficialul a declarat că statul de drept „nu se va plia niciodată pe violență”.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe Facebook.

Toate cele bune,

George

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG