Linkuri accesibilitate

3 minute | Trump pledează nevinovat, statul român pierde oameni, Marea Neagră se încinge


Ex-președintele Donald Trump, între avocații săi Todd Blanche și John Lauro, la prima înfățișare în fața judecătoarei Moxila A. Upadhyaya, pe 3 august 2023. Este acuzat că a încercat să răstoarne rezultatul alegerilor din 2020.
Ex-președintele Donald Trump, între avocații săi Todd Blanche și John Lauro, la prima înfățișare în fața judecătoarei Moxila A. Upadhyaya, pe 3 august 2023. Este acuzat că a încercat să răstoarne rezultatul alegerilor din 2020.

În SUA a început un proces de talia Watergate: ex-președintele Trump este acuzat că a complotat ca să răstoarne rezultatul alegerilor. În România, statul pierde oameni: nu mai știe unde i-a pus pe cei vulnerabili, apar cazuri grave de consum de droguri, alții cad pradă extremismului.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Pe lângă importanța fără precedent a procesului care a început ieri la Washington contra lui Donald Trump, trebuie să vă spun că mi-a atras atenția și un aspect ignorat de obicei: concizia rechizitoriului. 45 de pagini la capătul a doi și jumătate de investigații.

Puteți consulta aici cele 345 de pagini ale rechizitoriului Revoluției Române din 1989, 1066 de morți, datat iunie 2022. Rechizitoriul Mineriadei din iunie 1990 are 401 de pagini, iar rechizitoriul pentru 10 august 2018, la trei ani de la evenimente, nu există. Dosarul a fost închis și redeschis în 2021.

Democrația respiră prin Justiție. Uneori și oamenii.

Dar iată știrile dimineții... pe fond:

  • Donald Trump pledează nevinovat la cele patru capete de acuzare din rechizitoriul care spune că a încercat să rămână la putere, deși pierduse alegerile.
  • În plin scandal legat de „azilele groazei”, zecile de oficiali „au pierdut” prin spitale 16 pacienți. Acum i-au găsit, dar nu știu unde să-i ducă.
  • Schimburile de lovituri dintre Ucraina și Rusia la Marea Neagră continuă. Inclusiv foarte aproape de România.

Donald Trump neagă că a complotat să rămână la putere, deși pierduse alegerile

Fostul președinte al Statelor Unite pledează nevinovat, notează toată presa occidentală începând cu Washington Post. Este vorba despre trei acuzații de complot și două de încălcare a procedurilor legale (între acestea, una este de complot), deci cu totul patru.

Pe scurt, Donald Trump 1) a mințit spunând că alegerile din noiembrie 2020 au fost falsificate în speranța că va împiedica confirmarea rezultatelor, 2) și-a instigat simpatizanții să ia cu asalt clădirea Congresului pe 6 ianuarie 2021, tocmai 3) ca să blocheze validarea scrutinului pe care l-a pierdut și esențial 4) a negat cetățenilor americani dreptul de vot, adică dreptul de a fi conduși de cel pe care ei înșiși l-au ales, drept fundamental, înscris în Constituție. Lista este redată de BBC, Europa Liberă și multe alte media.

Este cel de-al treilea proces cu care se confruntă Donald Trump, dar cel mai important. Un episod de calibrul procesului Watergate/Richard Nixon. Celelalte două privesc deținerea ilegală de documente secrete și falsificarea registrelor de afaceri, iarăși excelent sintetizate de WP.

Dacă faptele incriminate în cele patru capete de acuzare prezentate și de New York Times ar fi fost duse până la capăt, Statele Unite s-ar fi confruntat cu echivalentul unei lovituri de stat. În sensul că un lider politic s-ar fi aflat la putere prin propria voință, nu a suveranității națiunii, deci în pofida voinței alegătorilor și prin încălcarea legilor, inclusiv a Constituției.

Iar gravitatea situației nu este deloc depășită. Politico nu se sfiește să titreze că „Deși are mari necazuri în Justiție, Donald Trump rămâne un coșmar pentru Europa”.

Iar WP explică negru pe alb că Donald Trump, aflat deja în campanie electorală pentru un nou mandat la Casa Albă, folosește procesul de mai sus ca să susțină în continuare că alegerile din 2020 au fost falsificate.

Europa Liberă: 16 pacienți salvați din azil, pierduți prin spitale

Cazurile teribile petrecute în azilele din aria de influență a grupării Godei/Pandele din Voluntari continuă în aria de „expertiză” a autorităților.

Colega mea Simona Cârlugea a aflat că la începutul lui iulie când zeci de autorități, inclusiv judiciare, au inspectat azilele unde s-au petrecut înfometări, violențe, rele tratamente, sechestrare de persoane, 16 (șaisprezece) pacienți au dispărut.

Nu pe propriile picioare, erau prea bolnavi și/sau slăbiți să facă asta. Au fost căutați prin spitale zile în șir. Găsiți. Dar acum statul, mai precis, Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov nu știe ce să facă cu ei.

Cum n-a știut ce să facă cu o femeie în travaliu nici asistența de gardă de la Spitalul Municipal din Urziceni. Apropo, a apărut raportul Direcției de Sănătate Publică cu primele concluzii ale investigației, scrie Europa Liberă. Citiți.

Ne puteți scrie pe treiminute@rferl.org ce credeți despre această situație sau altele. Dați-ne și idei/informații pentru posibile investigații.

Semnalați-ne și cazuri în care tinerii de orice fel sunt vulnerabili. Din informațiile noastre, e din ce în ce mai răspândit în rândul tinerilor consumul de etnobotanice și chiar droguri.

Cazul tinerei care a murit recent la Piatra Neamț pentru că a luat un drog cristal pare doar vârful icebergului. Ne puteți scrie și pe Bucharest_Bureau@rferl.org.

Alt „drog” la care tinerii sunt vulnerabili este radicalizarea. Libertatea scrie că tineri dintr-o grupare neo-legionară au atacat participanți la marșul Bucharest Pride de la sfârșitul săptămânii trecute. O fac planificat, ataca persoane izolate, se protejează eficient de plângeri și oamenii legii.

Războiul s-a intensificat la Marea Neagră

Europa Liberă și BBC scriu că Ministerul rus al Apărării spune că forțele ruse au dejucat atacuri ucrainene cu drone lansate în cursul nopții asupra unei baze navale de lângă portul Novorosisk din estul Mării Neagre, una din principalele porți ale exporturilor rusești.

Pare replica ucrainienilor la loviturile rusești asupra porturilor Ucrainei de la vestul Mării Negre, din ultimele 10 zile. Adică la Reni și Ismail, ambele din regiunea Odesa, inclusiv marele port al orașului.

Colegii de la Europa Liberă Moldova publică povestea unui tânăr, student la Iași, dar blocat de război acasă, la Reni, martor ocular al bombardamentelor. Se întâmplă la 200 de metri de România.

Atât de aproape, încât autoritățile de la București au fost nevoite să dezmintă că în Delta Dunării ar fi căzut bucăți de dronă militară, acestea fiind armele cu care se poartă deocamdată războiul în zonă.

Altfel, colega mea Anca Grădinaru a aflat de la ambasadorul român în Statele Unite că desprinderea autorităților de la București de China „nu este nici simplă, nici ușoară”.

Desigur, relațiile trebuie să rămână în continuare normale, dar China nu mai este partenerul strategic al partenerilor strategici ai României.

Alte subiecte:

Toate cele bune,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG