ACTUALIZARE ora 12:00 - Președintele SUA, Joe Biden, și președintele Chinei, Xi Jinping, s-au salutat reciproc și au început o rundă de discuții, despre care se așteaptă să dureze aproximativ două ore, cu ocazia Summit-ului G20 din Bali, Indonezia.
Șeful Casei Albe l-a întâmpinat zâmbitor, cu o strângere de mână, pe omologul său și a declarat că ambii au responsabilitatea de a arăta că SUA și China pot gestiona diferențele și să găsească în continuare căi de cooperare, potrivit Associated Press.
Joe Biden a mai spus că lumea întreagă așteaptă ca SUA și China să aibă un rol cheie pentru găsirea de soluții la schimbările climatice și la problemele de aprovizionare cu hrană la nivel global.
Mizele G20
Vladimir Putin nu participă la reuniunea G20 de anul acesta.
G20 sau „Grupul celor douăzeci” este un forum inter-guvernamental destinat cooperării internaționale în domeniul economic și financiar. Forumul este compus din 19 state membre care reprezintă cele mai dezvoltate economii ale lumii și Uniunea Europeană.
De la criza economică mondială din 2008, summit-ul G20 are loc cel puțin o dată pe an. La acesta participă șefi de stat, miniștri de finanțe, miniștri ai afacerilor externe și alți oficiali de rang înalt. Uniunea Europeană este reprezentată de Comisia Europeană și de Banca Centrală Europeană.
Când a fost fondat, în 1999, grupul discuta în mare parte politici macro-economice. Însă, cu timpul și-a extins agenda și a ajuns să abordeze teme precum spălarea de bani, corupția, dezvoltarea sustenabilă sau chiar și războiul civil din Siria.
Miza reuniunii din Bali/ Indonezia
Summit-ul G20 de săptămâna aceasta, care începe marți, 15 noiembrie, are loc într-un mediu politic extrem de tensionat.
Corneliu Bjola, profesor asociat în studii diplomatice la Universitatea Oxford din Marea Britanie, a explicat pentru Europa Liberă că SUA se va afla în centrul atenției la Bali, din două perspective majore: relația sa cu China, respectiv relația cu Rusia în contextul războiului din Ucraina.
Europa Liberă: Ce teme vor domina discuțiile de la acest summit?
Corneliu Bjola: G20 este un forum care, în mod normal, se ocupă cu subiecte importante legate de guvernarea globală. Anul acesta, discuțiile ar fi fost mai mult despre recuperarea de după COVID. Dar această agendă a fost umbrită de ceea ce se întâmplă în Ucraina și în Pacific.
Forumul G20 a devenit foarte important în ultima perioadă pentru că se vorbește în momentul de față despre o angajare diplomatică unde trei actori ar trebui să aibă discuții.
În primul rând, avem Rusia și Statele Unite. Rusia dăduse semne că Vladimir Putin ar vrea să participe ca să aibă o convorbire directă cu președintele Biden. Kremlinul voia să găsească o soluție din punctul Rusiei de vedere pentru dezangajare în Ucraina. Însă această propunere a fost refuzată de Biden.
În al doilea rând, avem China și Statele Unite. Tensiunile din Pacific au crescut. Xi Jinping, care a primit al treilea mandat pentru conducerea Partidului Comunist, este convins că un conflict cu Statele Unite s-ar putea să aibă loc, deși nu este clar orizontul de timp. Din acest motiv, Biden a declarat anul acesta că Statele Unite sunt dispuse să apere Taiwanul.
Important este de menționat că guvernul de la Beijing nu se află într-o situație economică foarte bună. Ca urmare a pandemiei, creșterea economică a Chinei scăzut sub 2%. Este posibil ca aceasta să se permanentizeze, ceea ce ar afecta capacitatea Chinei de a susține un nivel crescut de bunăstare economică.
Deci, pe de o parte, relația cu Rusia este deocamdată înghețată. Pe de altă parte, Statele Unite vor încerca să stabilească un raport cu Beijingul, pentru a vedea temele unde cele două pot să colaboreze și pentru a înlătura percepțiile care există de ambele părți că cele două țări se îndreaptă spre un conflict.
Europa Liberă: Cum poate fi stabilit în mod eficient un raport de comunicare SUA-China?
Corneliu Bjola: Mesajul lui Biden vine pe fondul unei percepții conform căreia Xi este determinat să forțeze o unificare a Taiwanului cu China.
Orizontul de timp nu este clar. În 2013, Xi declara că această unificare ar trebui finalizată până în 2049, când se aniversează 100 de ani de la înființarea Republicii Populare Chineze. Dar s-ar putea să încerce ceva mai rapid, având în vedere și vârsta președintelui chinez.
Statele Unite vor folosi o strategie dublă, bazată pe descurajare și pe dialog. În primul rând, SUA încearcă deja să descurajeze China din a implementa o mișcare de forță.
Iar întâlnirea din Bali va completa al doilea element, cel de dialog. China a manifestat reținere față de susținerea Rusiei în război, nu pentru că vrea să o abandoneze, ci pentru că înțelege că o încurajare a Rusiei ar avea implicații economice și de securitate serioase.
Mai mult, la summit-ul COP27 din Egipt, reprezentanții SUA și China au avut circa trei întâlniri. Acest lucru este important, deoarece astfel de întâlniri fuseseră suspendate după criza cauzată de vizita lui Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentanților, în Taiwan.
Așadar, China s-a arătat deschisă la dialog. Nu este clar în ce măsură acest dialog s-ar putea transforma într-o angajare mai susținută, dar SUA insistă că cele două țări sunt într-o concurență economică și geo-politică, însă aceasta nu ar trebui să evolueze într-un conflict armat.
Europa Liberă: Nu toate statele membre G20 au adoptat o poziție fermă împotriva Rusiei, mai ales țările din Sudul Global (America Latină, Africa, Asia). De exemplu, la adunarea ONU de luna trecută, trei state din G20 (China, India și Africa de Sud) s-au abținut din a vota pe o rezoluție care condamna anexarea celor patru teritorii ucrainene (Donețk, Lugansc, Zaporojie și Herson) de către Rusia. Cum poate G20 să coopereze pe această temă?
Corneliu Bjola: Aceste state nu susțin, ci încearcă să își balanseze poziția în acest conflict. Pentru Europa, America de Nord și întregul Vest, Ucraina este simbolul unui stat invadat de alt stat, cel din urmă încercând să îi modifice granițele cu forța, ceea ce este inacceptabil.
Pentru Sudul Global, aceasta pare mai mult o problemă a Occidentului. Aceste țări nu vor să fie prinse de o parte sau de alta și să fie forțate să aleagă, ca în timpul Războiului Rece.
De exemplu, India se află într-un context geo-politic diferit de Europa. Este un rival al Chinei si al Pakistanului, iar prioritățile îi sunt altele. Ea depinde mult de acorduri pentru vânzarea de arme către Rusia. Însă la un moment dat, în contextul războiului, tot India a fost indicată ca un posibil mediator, aspect care nu trebuie ignorat.
Așadar, India vrea să afle în ce măsură poate întreține o relație cu Rusia, dar să păstreze un echilibru față de Vest.
Europa Liberă: Se preconizează că și președintele ucrainean Volodimir Zelenski va lua online parte la unele discuții. Cum poate folosi el această oportunitate în favoarea Ucrainei?
Corneliu Bjola: Zelenski a înțeles, de asemenea, miza relațiilor cu Sudul Global și vrea să contracareze acțiunile Kremlinului, care încearcă să își întărească relațiile cu țările respective.
Summit-ul G20 este o platformă foarte bună pentru Zelenski de a reaminti țărilor din Sudul Global despre război și de a menține o anumită solidaritate internațională față de cauza ucraineană. El nu are nevoie de acest summit pentru a-și perfecționa relațiile cu Vestul.
