Jurnaliștii de la The New York Times au urmărit un transport de trunchiuri proaspăt tăiate de copaci din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș până în municipiul Gheorgheni, din județul Harghita.
La periferia municipiului, o fabrică transformă trunchiurile tăiate în rumeguș, care mai apoi este prelucrat în peleți pentru încălzirea locuințelor. Uniunea Europeană consideră peleții drept o alternativă la consumul de energie pe gaz sau cărbune, cu un factor mai scăzut de poluare.
Peleții produși prin defrișarea pădurilor românești și a altor state ajung la export către restul țărilor din UE pentru a-și îndeplini cotele de energie regenerabilă impuse pentru tranziția la energia verde.
Compania responsabilă de transportul lemnelor, Ameco, este unul din cei mai mari producători de peleți din România.
„Producția de peleți oferă posibilitatea folosirii de resturi din sectoarele forestiere și agricole”, se arată pe site-ul Ameco. Numai că jurnaliștii de la The New York Times au observat cum trunchiurile mai multor copaci seculari, tăiați în apropierea muntelui Ceahlău din țară, au sfârșit în mașinăriile de tocat deținute de Ameco.
Agenția de Investigații de Mediu, un grup de sprijin cu sediul la Washington care a studiat utilizarea lemnului în Europa Centrală, transmite că peleții produși în România provin în mare parte din pădurile protejate de stat.
Ameco a refuzat să le ofere declarații jurnaliștilor.
„Odată ce tai copacii bătrâni, deteriorezi ecosistemele cărora le-au luat secole să se formeze fără intervenția omului”, a declarat Dan-Cătălin Turigă, inginer silvic, pentru The New York Times.
Problema la nivel european
Realitatea arată că arderea de lemn poluează mai mult decât arderea cărbunelui. Însă atunci când Uniunea Europeană a început să subvenționeze arderea lemnului în urmă cu peste un deceniu, măsura a fost văzută ca un stimul pentru tranziția la combustibil regenerabil și un motiv ca gospodăriile și centralele electrice să renunțe la gaz și cărbune.
Decizia UE de a subvenționa arderea lemnului a dus în cele din urmă la nașterea unei piețe în plină expansiune, până în punctul în care lemnul este acum cea mai mare sursă de energie regenerabilă din Europa, cu mult înaintea energiei eoliene și solare.
Situația e cu atât mai îngrijorătoare cu cât tensiunile dintre blocul comunitar și Rusia cresc pe zi ce trece, Kremlinul întrerupând recent exportul de gaze către Europa în schimbul renunțării la sancțiuni.
În absența gazului și a petrolului rusesc, copaci întregi sfârșesc prin a fi tăiați pentru a face față cerințelor de energie venite din partea populației.
Pădurile din Finlanda și Estonia, de exemplu, considerate cândva o sursă cheie în reducerea emisiilor de dioxid de carbon din aer, sunt acum sursa atâtor exploatări forestiere încât oamenii de știință din partea guvernelor celor două țări le consideră surse emițătoare de carbon. În Ungaria, luna trecută, Guvernul lui Viktor Orban a renunțat la normele de conservare pentru a permite creșterea cotei de exploatări forestiere din pădurile seculare.
Agenția de cercetare științifică a Uniunii Europene a declarat anul trecut că arderea lemnului a eliberat mai mult dioxid de carbon decât ar fi fost emis dacă energia ar fi provenit din combustibili fosili.
„Oamenii cumpără peleți de lemn crezând că sunt o alegere sustenabilă, dar, în realitate, distrug ultimele păduri seculare din Europa”, a declarat David Gehl de la Agenția de Investigații de Mediu.
Industria de tăiere și ardere a lemnului s-a extins atât de mult încât cercetătorii nu pot ține evidența ei. Potrivit unor cercetări oficiale realizate de UE, experții europeni nu au putut identifica sursa a 120 de milioane de tone metrice de lemn utilizate pe continent anul trecut – mai mult decât dimensiunile întregii industrii a lemnului din Finlanda.
Cercetătorii spun că cea mai mare parte a fost probabil arsă pentru încălzire și electricitate.
