„Unul pleacă, altul vine… Indiferent ce se va întâmpla după 9 iunie, Sectorul 5 va rămâne cu proiectele în derulare și cu un primar tânăr și ambițios: Vlad Popescu Piedone! Mergem înainte, cu Vlad Popescu Piedone, PRIMAR! Voi fi mereu umbra și sfătuitorul lui Vlad Popescu Piedone!” - Cristian Piedone Popescu.
Ca un testament sună postarea lui Cristian Popescu Piedone de pe 26 mai 2024. Că fiul va urma drumul tatălui a început să fie evident în mai 2022, când primarul Sectorului 5 a fost întemnițat după ce dosarul Colectiv a fost închis de instanță.
Antrenamentul fiului a început, însă, mult mai devreme: atunci când Popescu Jr. a ales ca „Piedone” să-i fie cel de-al doilea nume, așa cum a procedat și tatăl său.
Cazul Piedone e doar o formă a tradiției politice în familie, cea de tată - fiu. În România sunt însă și alte variante: soț - soție, frați, verișori, fini. Aceștia își schimbă locurile între ei sau candidează fiecare pentru o altă funcție publică.
Nu se întâmplă doar în România. Se întâmplă peste tot în lume. Ce e diferit? Dependența de resurse aflate la dispoziția politicului, crede politologul Cristian Pîrvulescu.
„La noi nu este vorba doar de nepotism, ci și de clientelism în condițiile absenței competiției politice și a unei economii de piață concurențială. În lumea rurală de la noi, dar și în orașele mici și chiar mijlocii, nu există o viață economică puternică”, spune politologul.
Iar asta îi face pe alegători captivi unei rețele deja implementate în administrație, adaugă activistul pentru drepturile omului Valeriu Nicolae.
Mecanisme legislative de eliminare a nepotismului din politică nu există.
„A interzice cuiva să participe la politică pe motiv de înrudire ar fi contrar drepturilor acelei persoane”, afirmă sociologul Ana Deram.
Rămâne strict la latitudinea alegătorului să cântărească faptele, acțiunile, oamenii. „E nevoie de educație! De spirit civic!”, spune ea.
Europa Liberă a analizat doar câteva dintre situațiile în care rude de sânge sau afini au aceleași pasiuni: politica & administrația. Și în care protagoniștii se regăsesc pe listele de la alegerile locale din 9 iunie.
Dă click pe numele care te interesează: Clanul Resmeriță | Clanul Stănescu | Clanul Bulă | Clanul Piedone | Firea - Pandele | Verii Flutur
Clanul Resmeriță conduce Lupeniul de 24 de ani
De 24 de ani, municipiul Lupeni, din Valea Jiului, e condus de o singură familie - Resmeriță.
Mai întâi a fost primar tatăl, apoi unul dintre fii, pentru o scurtă perioadă, apoi al doilea fiu. Acesta din urmă candidează din nou la alegerile din 9 iunie.
Lupeniul a pierdut, în ultimii 30 de ani, o treime din populație. Are în prezent 23.000 de locuitori, iar în 2022 s-au născut 156 de copii.
Municipiul Lupeni era cea mai îndatorată administrație publică locală în 2014, în ultimul mandat al lui Cornel Resmeriță, scria presa locală. Și tot jurnaliștii din Valea Jiului scriau, în același an, că primarul Resmeriță este cel mai bogat edil din județul Hunedoara.
În anul electoral 2024, Primăria Lupeni a intrat cu datorii de 25 de milioane de lei (5 milioane de euro). Nici la anul nu pare că va fi mai bine: la venituri de 58 de milioane de lei, cheltuielile estimate în acest an sunt de 65 de milioane de lei.
Clanul Resmeriță a descălecat în Primăria Lupeni în anul 2000, iar familia care conduce orașul e mai bogată de la an la an.
Cornel Resmeriță, fost miner și proprietar de restaurant, a fost ales primar pe listele Partidului Social Democrat (PSD). A mai fost ales pentru această funcție de încă trei ori. În 2015, procurorii anticorupție (DNA) au fost cei care i-au încurcat planurile lui Resmeriță Senior.
Prima lovitură venise, însă, ceva mai devreme, în 2010, când Cornel Resmeriță a primit verdictul definitiv al Înalte Curți (ICCJ) - a fost turnător pentru fosta Securitate.
În februarie 2015, procurorii DNA au descins la casa primarului Cornel Resmeriță. A fost reţinut şi arestat preventiv pentru o lună, apoi trimis în arest la domiciliu și judecat în stare de libertate.
Edilul era inculpat în dosarul „Gala Bute”, dosarul în care fosta ministră a Dezvoltării, Elena Udrea, a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru luare de mită și abuz în serviciu.
În 2016, Resmeriță Senior a fost trimis în judecată de DNA într-un dosar desprins din „Gala Bute”. El era acuzat de abuz în serviciu: un contract de aproape 11 milioane de lei - din fonduri ale Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru proiectul tehnic şi lucrările de alimentare cu energie electrică a Staţiunii Straja - a ajuns la o firmă fără licitație.
Procurorii au estimat că acest contract a fost supraestimat cu peste 3,3 milioane de lei. În 2022, dosarul s-a închis prin prescripție.
La alegerile din 2016, Cornel Resmeriță nu a mai candidat. Locul său pe listele PSD a fost luat de fiul Cristian (44 de ani), profesor de fizică de meserie și deja politician.
În 2008, fusese ales deputat pe listele PSD. La fel și în 2012. Cristian Resmeriță a contribuit în această perioadă la veniturile social democraților: 15.000 de lei donație în 2009, 26.300 de lei donație în 2012, 56.500 de lei cotizație în 2016.
Cristian Resmeriță a câștigat fotoliul de primar în iunie 2016, dar a renunțat la el după numai câteva luni, alegând, din nou, Parlamentul, după alegerile din toamna aceluiași an.
La alegerile anticipate organizate după plecarea lui Cristian Resmeriță, candidat PSD este desemnat fratele său, Lucian (34 de ani), și el tot profesor. Câștigă.
Lucian Resmeriță este și acum primarul Lupeniului și candidează la următoarele alegeri pe listele PSD. Contracandidații lui Lucian Resmeriță la primăria Lupeni sunt Cristina Ciucu - PNL și Daniel Gherman - AUR.
Averea clanului Resmeriță
În cei 24 de ani de când familia Resmeriță decide destinul Lupeniului, averea ei a crescut constant.
În 2016, în ultima declarație de avere depusă ca primar, Resmeriță Sr. avea în proprietate mai multe terenuri, o vilă în stațiunea turistică Straja, o altă casă în Lupeni, o casă de vacanță la Uricani și spații comerciale de aproape 1000 mp la Straja. Cele două proprietăți din Lupeni au fost construite în același an - 2005.
Soția lui Cornel Resmeriță, Lucia, apare în aceeași declarație ca administrator al unei firme - SC Gloria SRL - unde era și acționară. Firma are în administrare un restaurant la Lupeni, iar cifrele de afaceri furnizate Ministerului de Finanțe sunt relativ modeste: în 2022 a raportat un profit net de peste 63.000 de lei.
Cristian Resmeriță avea, în 2008, când a depus prima oară o declarație de avere ca deputat, un apartament la Lupeni și două mașini.
În 2022, averea îi crescuse considerabil - trei apartamente (la Lupeni și Timișoara), o casă de 243 mp în Lupeni, două mașini și aproape 80.000 de lei în conturi. Și a dat niște bani cu împrumut către două firme la care este acționar: Marius Com SRL (1.340.000 lei) și Fabrica de Pâine Triumf SRL (115.000 lei).
Asociatul lui Cristian Resmeriță în firma Fabrica de Pâine Triumf SRL este Nicolae Drăgoi, fost director al Companiei Naționale a Huilei, înainte de intrarea acesteia în insolvență.
Fratele său, Lucian, actualul primar al Lupeniului, a fost ales în 2020 cu 77,8% din sufragii. Prezența la vot a fost de 35%.
El a declarat că în 2022 avea trei terenuri, două apartamente în Lupeni și Timișoara, o casă de locuit la Lupeni (de 243 mp) și spații comerciale. Și el a împrumutat firma Marius Com SRL, în care e asociat cu fratele, cu 1.597.000 lei.
Firma fraților Resmeriță, Marius Com SRL, a crescut constant în ultimii 12 ani. În 2022 a avut o cifră de afaceri de aproape 384.000 de lei și un profit de 148.000 de lei, cu doar un angajat. Obiectul de activitate al firmei este închirierea de imobile. Firma administrează o cabană în stațiunea Straja.
Primăria condusă de Lucian Resmeriță a avut, în ultimii șase ani, contracte acordate direct, fără licitație, de peste 10 milioane de euro. Un milion de euro au ajuns la o firmă, Termoprim, deținută de Bogdan Huda, despre care presa locală scrie că este rudă cu frații Resmeriță. În 2019, Bogdan Huda apărea ca membru în comitetul de conducere al PSD Lupeni.
Europa Liberă i-a contactat pe frații Resmeriță pentru un punct de vedere. Până la momentul publicării acestui articol nu am primit răspuns.
Clanul Stănescu la primăria Vișina din Olt (și nu numai)
- Tatăl - Contantin Stănescu, primar la Vișina Olt între 2004 - 2016;
- Cei doi fii - Paul Stănescu, deputat și secretarul general al PSD; Alexandru Stănescu, deputat;
- Nepotul - Marian Mihai Stănescu, actual primar din Vișina, județul Olt, și văr cu frații Stănescu.
Când în 2004, cetățenii din Vișina/Olt i-au dat votul lui Constantin Stănescu pentru fotoliul de primar, nu știau că, de fapt, pun piatra de temelie a unei dinastii în politica românească.
De trei ori a mai fost ales Constantin Stănescu la cârma Vișinei - comună cu 2.500 de locuitori și un singur sat - dar cei care au mers mai departe au fost fiii săi, Paul și Alexandru.
Amândoi cu profesii legate de agricultură, Paul - inginer agronom, Alexandru - inginer mecanic, frații Stănescu și-au început activitatea înainte de Revoluția din decembrie 1989.
Conform CV-ului oficial, în 1982, Paul Stănescu (66 de ani) a ajuns de pe băncile facultății - director la Fabrica de Conserve Caracal.
În 1988, se mută, tot director, la IAS Studina. După Revoluție, din 1992 și până în 2008, e director la Agromec Vișina, firmă înființată de el și care acum îi aparține fiului său, Alexandru Ștefan Stănescu.
Din 2008, Paul Stănescu se dedică total politicii, mai întâi ca președinte al Consiliului Județean Olt, apoi ca parlamentar.
Rolul său în partidul social-democrat a devenit tot mai important, de la an la an. Este unul dintre „greii” partidului - e responsabil de direcția în care merge formațiunea politică și de resursa umană a partidului.
Presa locală din Olt l-a acuzat, de nenumărate ori, de crearea unei rețele de oameni fideli pe care i-a propulsat în funcții de conducere în diferite instituții publice.
De notorietate este sprijinul acordat lui Marius Oprescu, fost adjunct al său la Consiliul Județean Olt, care, în ciuda unui dosar penal închis între timp, de ucidere din culpă, a ajuns și președinte al CJ Olt și șeful filialei Olt a PSD.
Și nu numai. După scandalul exploziei de la Crevedia, în care a fost implicat Ionuț Doldurea, fiul primarului din Caracal, un alt apropiat al lui Paul Stănescu, acesta i-a luat apărarea.
Și nu în ultimul rând, Stănescu a fost acuzat că, prin poziția sa politică, a favorizat firmele care aparțin familiei sale. Cel mai recent scandal este legat de afacerea subvențiilor europene pentru exploatarea stufului din Deltă, relatat de jurnaliștii de la ProTV. Parchetul European și Ministerul Agriculturii fac verificări în acest caz.
Și tot legat de afaceri, Libertatea a scris despre sute de mii de euro, bani europeni, care au ajuns la firmele familiei prin intermediul unui GAL (Grup de Acțiune Locală - o formă de asociere care permite accesarea de fonduri europene de mai multe localități).
Cariera fratelui său, Alexandru (61 de ani), coincide, până în 2020, cu cea a lui Paul Stănescu.
Absolvent de Mecanică Agricolă în 1986, Alexandru Stănescu lucrează ca inginer la Agromec Vișina până în 1993. Din 1994 și până în 2012 este director la firma familiei sale, Agromec Bucinișu. Din 2012 ajunge în Parlament, deputat.
Nu mai prinde loc eligibil pe listele PSD la scrutinul din 2020, dar partidul îl răsplătește cu un post în conducerea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), numire contestată de opoziție.
În 2022, Alexandru Stănescu reușește să câștige postul de director al Agenției de Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia, la un concurs la care probele au fost dosarul și un interviu. Iar condiția pusă - de trei ani de experiență în gestionarea fondurilor europene - nu a fost un impediment.
La Primăria Vișina, de acolo de unde a plecat totul, fotoliul de edil e ocupat acum de Marian Mihai Stănescu, văr cu frații Paul și Alexandru. El este și candidat al PSD la viitoarele alegeri.
Are doi contracandidați, Mircea Marcu, de la PNL, și Cristian Bîrlădeanu, de la AUR.
Afacerile familiei Stănescu
După intrarea în politică, Paul Stănescu a lăsat afacerile pe mâna fiului său, Alexandru Ștefan Stănescu. Fiica lui Paul Stănescu, Ana Maria Modan, lucrează la ANCOM (Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații), ginerele este secretar general la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară).
Fiica lui Stănescu a fost și ea acționară într-o firmă, Agro Corabia Holding, devenită Brastavățu Energy între timp, cu unic asociat fratele ei.
Alexandru Ștefan Stănescu a preluat Agromec Vișina de la tatăl lui și mai este asociat în alte cinci firme. În iunie 2023, jurnaliștii de la economica.net scriau că două companii din Tulcea deținute parțial de Ștefan Alexandru Stănescu au ajuns într-un singur an pe poziția a doua și respectiv a patra în clasamentul celor mai mari exploatații agricole, precum și în topul subvențiilor pentru agricultură primite de la stat, din România.
Agromec Visina a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 31,5 milioane de lei și un profit de 4,4 milioane de lei.
2023 a mers mai rău. La o cifră de afaceri de 19 milioane de lei, profitul a fost puțin peste 3 milioane. Iar datoriile firmei au ajuns la 41,5 de milioane de lei.
Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, deține firma Agromec Bucinișu. Societatea a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei și un profit de 1,4 milioane de lei, cu datorii de 2,8 milioane de lei.
Valeriu Nicolae, activist pentru drepturile omului, a investigat rețeaua de relații creată de frații Stănescu în Olt, în legătură cu banii europeni primiți printr-un Grup de Acțiune Locală.
În 2019, prin acest GAL, firmele familiei Stănescu au primit 598.555 de euro:
- Agromec Vișina - 200.000 de euro;
- Agromec Bucinișu - 200.000 de euro;
- Agro Corabia Holding - 198.555 de euro.
În anul în care firmele au primit finanțările respective, Alexandru Stănescu era președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, iar Paul Stănescu era ministrul Dezvoltării și al Fondurilor Europene.
„Ei controlează practic tot acolo”, explică Valeriu Nicolae cum funcționează rețeaua familiei Stănescu.
De ce au nevoie în continuare ca primăria Vișina să fie condusă de un apropiat? „Păi, primăria decide o grămadă de chestii. Face actele pentru toate inspecțiile alea în caz de calamitate, în caz de secetă, în caz de tot, și de ei depind subvențiile pe agricultură”, adaugă Valeriu Nicolae.
Nici Mihai Stănescu, actualul primar al Vișinei, nu este un om sărac. Are câteva zeci de hectare de terenuri agricole, o casă de 240 mp, două mașini și este asociat într-o firmă de la care a încasat în 2022 peste 400.000 de lei dividende.
Și firma actualului primar a beneficiat de fonduri europene, prin intermediul aceluiași GAL, ca și frații Stănescu: Modernizare exploataţie prin achiziţia de utilaje agricole – beneficiar Sc Agro Miral Srl – valoare publică 72,874.53 euro.
Europa Liberă i-a contactat pe frații Stănescu și pe Mihai Stănescu pentru un punct de vedere. Până la momentul publicării acestui articol nu am primit răspuns.
Clanul Bulă - primăria Colonești, Olt
Comuna Colonești din Olt a devenit celebră în țară după ce, la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, din 2012, prezența la urne a fost de 184%. Mulți turiști, a explicat primarul localității.
Dar Coloneștiul mai e cunoscut pentru ceva - primarul Nicolae Stan, zis Bulă, care conduce localitatea aproape neîncetat din 1990 încoace.
A avut două pauze, de câte patru ani fiecare, în care a fost deputat, apoi și-a lăsat fiul să încerce fotoliul de primar.
„Nu mi-a plăcut în Parlament, toți ridicau mâna la semn, doar 5% voiau să facă ceva”, spune Nicolae STan pentru Europa Liberă. El explică și de ce fiul său a ajuns primar: „Eram deputat în Parlamentul României. El a candidat și a iesit cu 80%. Nu a mai vrut sa candideze, așa că am candidat iar eu”.
Nicolae Stan are acum 70 de ani și aleargă de unul singur în acest an spre biroul din Primăria Colonești.
„Mi-am dat demisia din conducerea Olt anul trecut, dar am rămas membru de partid. Sunt în PSD din 1990. Am participat și eu la «lovitura de stat» din 1989. Normal, am candidat tot din partea PSD. M-am supărat pe PSD Olt, pentru că am un sat în comună unde nu am gaze și nu m-au băgat pe proiectul județean de extindere. Nu mai voiam să candidez. Dar am vrut să bag gaze și la oamenii ăia din sat. Și apoi plec”, mai spune Nicolae Stan pentru Europa Liberă.
Va fi o victorie de palmares - la alegerile trecute a primit 89,6% din sufragii, iar prezența la urne a fost de 70%.
Nicolae Stan este absolvent al Liceului agricol din Slatina. A intrat la facultate la 50 de ani și a făcut și două mastere, la 55 de ani, în Economie Europeană și Analiză, Diagnostic și Evaluarea Afacerilor.
Până în 1990, a lucrat la o fermă zootehnică și apoi la CAP (Cooperativa Agricolă de Producție) Colonești.
În CV-ul său oficial de pe pagina de internet a Camerei Deputaților a menționat și calitatea de membru al Partidului Comunist Român (PCR), între 1974-1989. Iar în 1990, a intrat direct în FSN (Frontul Salvării Naționale), unde a rămas până la desființarea acestei formațiuni politice. Apoi, a oscilat între partidele născute din FSN - PDSR/PSD, PUNR și PD.
A rămas până la urmă la PSD. Dar relația a fost cu năbădăi. Acum candidează, din nou, din partea social-democraților.
Și-a părăsit comuna natală în 2008, când a ajuns deputat pe listele Partidului Democrat (PD). Locul la primărie, vă spuneam, a fost ținut, în perioada 2012-1016, de fiu său, Mircea, care i-a predat ștafeta tatătului în 2016.
De profesie fotbalist, Mircea Stan a început în mandatul său la Primăria Colonești construcția unei baze sportive, prin Compania Națională de Investiții. A costat aproape 4 milioane de lei și finalizat-o tatăl, în 2018, care i-a dat și numele - Stadionul Mircea Stan.
La alegerile de luna viitoare, fiul candidează pe listele de consilieri locali, din partea PSD.
Soția lui Nicolae Stan lucra, și ea, în 2022, la primărie pe postul de casier.
Ce nu se prea mai știe despre Nicolae Stan e faptul că, în 2012, l-a reclamat la DNA pe Darius Vâlcov, la acel moment primar al Slatinei, pentru contracte de concesiune a unor servicii, achiziţii, contracte de execuţie lucrări, sponsorizări. Inițial, DNA Craiova a clasat dosarul, fiind redeschis trei ani mai târziu de DNA București.
Averea lui Nicolae Stan nu e una care să atragă neapărat atenția. Majoritatea bunurilor sale sunt moștenite. Presa locală relata în urmă cu un deceniu că ar fi probleme legate de modul în care ar fi fost împroprietărit cu 4 hectare de pădure. La fel și soția sa.
Tot atunci, primarul ar fi vândut la un moment dat o casă unui apropiat, numai că locuiește în continuare în ea. Apropiatul despre care se vorbea în articol, Constantin Burducel, a ajuns consilier local și apoi viceprimar în mandatul fiului lui Nicolae Stan. Burducel ar fi divorțat pentru a ocupa acest post, deoarece soția sa lucra în primărie. Este viceprimar și acum.
Nicolae Stan primește, pe lângă salariul de primar, pensia de stat și o pensie specială - pentru că timp de patru ani a fost deputat. În total, în 2022 a primit aproape 140.000 de lei (aproape 12.000 lei/lună).
La alegerile de pe 9 iunie, Nicolae Stan nu doar că nu are contracandidați, dar liste de consilieri locali a mai depus doar PNL.
Președintele PNL Olt, Gigel Știrbu, a explicat, pentru Europa Liberă, de ce nu au liberalii candidat la primărie. „Nu am găsit! Oamenii sunt terorizați”.
Cam aceeași explicație o primim și de la Marius Lulea, liderul AUR: „Nu avem liste de candidați, pentru că nu a vrut nimeni.
„Sunt comune mici, unde primarii au un control total și oamenilor le este frică să candideze deoarece apoi ajung la mâna lui. Nu câștigi și apoi patru ani nu îți dă adeverințe de pământ, autorizație de construire...”, spune el.
După succesul de cartea recordurilor de la Referendumul din 2012, la următoarele alegeri atenția societății civile s-a îndreptat spre Colonești. Cristian Neagoe, observator electoral independent, a fost acolo în 2014, la alegerile prezidențiale, când prezența la urne a fost de peste 72%, iar candidatul PSD, Victor Ponta, a fost creditat cu 62% din sufragii. A înțeles, atunci, cum funcționează sistemul.
„În multe sate din România nu poate apărea niciun fel de competiție, fiindcă primarul în funcție, rudele și acoliții săi au dezvoltat o caracatiță prin care își coordonează acțiunile cu polițistul, preotul, doctorul și alte persoane-cheie din comunitate în așa fel încât, dacă nu ești cu ei, ești împotriva lor: nu mai pupi asistență socială, autorizații de construcție, îngrijire medicală corectă, acces la slujbă”, spune Cristian Neagoe pentru Europa Liberă.
„Sunt aplicate constant tot soiul de șicane - mai mici sau mai mari - care ostracizează vocile disidente și pe cele ale opoziției. Un soi de omerta rurală”, completează observatorul electoral.
Clanul Piedone - tatăl la Primăria Generală, fiul la Primăria Sector 5
„Îmi pare rău că n-am șase copii, că i-aș fi pus la toate sectoarele ca să nu-și mai facă aștia probleme pe cine să pună candidat”, spunea Cristian Popescu Piedone, pe 31 martie, într-un clip pe Facebook.
Primarul sectorului 5 are doi copii, Vlad Piedone Popescu, deputat, și Ana Maria Șerban Popescu.
Candidat la viitoarele alegeri e doar fiul. Fiica lui Piedone a stat, deocamdată, departe de politică. S-a mulțumit doar cu funcții publice. Este angajată la Direcția de Evidență a Persoanei, sector 5. Soțul ei, Andrei Șerban, e acum consilier local la Sectorul 5. Nu l-am regăsit pe lista viitorilor candidați.
Înainte de Revoluția din 1989, Cristian Piedone a fost ospătar pe litoral și la restaurantul Ciocârlia din Capitală. A intrat în PDSR (Partidul Democrației Sociale din România), strămoșul PSD, pentru că, spune el, membrii de partid - și aici vorbește de Partidul Comunist Român - obișnuiau să mănânce la restaurantul unde servea el, scrie Adevărul.
Piedone a reușit să-și ia Bacalaureatul în 1998, la 35 de ani. Și tot atunci s-a înscris și la facultate, tocmai la Universitatea din Petroșani. În acel moment, lucra deja de doi ani în administrația publică, consilier local la sectorul 5.
Între 1998 și 2000, a lucrat ca agent constatator la Primăria Sectorului 6. I se spunea „justițiarul piețelor”. Iar datorită asemănării fizice cu personajul Piedone din filmele polițiste de dinainte de Revoluție, și-a transformat, în 2004, porecla în nume.
A fost și consilier general și a mai avut un mandat de consilier local până când, în 2008, a fost ales primar al Sectorului 4 din partea Partidului Conservator (PC). Și-a dat demisia din funcția de edil în noiembrie 2015, după incendiul de la Colectiv, în care au murit 65 de oameni.
În 2020 a fost ales din nou primar, de data aceasta la sectorul 5, din partea Partidului Umanist Social Liberal (PUSL). În mai 2022, a fost condamnat la închisoare și a părăsit primăria. Și-a reluat funcția în iunie 2023, după ce o altă instanță a decis că fapta sa nu există. Acum candidează la Primăria Generală București și la Consiliul General.
Cristian Popescu Piedone e „unul din capii populismului” din România, spune politologul Cristian Pîrvulescu. Iar scena sa sunt rețelele sociale.
Postările lui ajung la cifre uriașe de audiență și se bazează pe rețete simple - stârnesc emoții puternice, au personaje care cer empatie. Vorbește despre el la persoana a treia și se aseamănă pe sine cu Sf. Gheorghe în luptă cu balaurul cel rău.
Tot pe rețelele sociale l-a introdus, ușor, ușor, în conștiința publică, și pe fiul Vlad Popescu, devenit și el un Piedone, în 2021. Dar și deputat pe listele PUSL, în 2020. După încarcerarea tatălui, Vlad Piedone Popescu a preluat ștafeta în online și a acoperit ceea ce publicul aștepta de la Piedone Senior.
Și dacă Piedone Sr. a ales să țintească mai sus, la Primăria Generală, Juniorul nu vrea altceva decât să calce pe urmele tatălui - la Primăria Sector 5.
Vlad Piedone Popescu este absolvent al Universității Titu Maiorescu din București - secția Drept, și, până să intre în Parlament, a lucrat la firma de HoReCa pe care o deține împreună cu sora lui și la URBAN SA, o firmă privată de salubritate.
În ultimele luni, presa a scris repetat despre afacerile familiei Popescu, respectiv despre legăturile dintre Piedone și lumea interlopă. Ar fi creat o caracatiță de 46 de rude, interpuși, interlopi și oameni de încredere care împart funcții publice și salarii de mii de euro, scriu jurnaliștii de la G4Media.ro.
Europa Liberă l-a contactat pe Cristian Popescu Piedone pentru un punct de vedere. Până la momentul publicării acestui articol nu am primit răspuns.
Firea - Pandele , mai mult decât un clan
Pe 9 iunie, într-o vilă din Voluntari doar unul dintre cei doi soți va avea, probabil, emoții. Celălalt câștigă fără probleme mandat după mandat. Florentin Pandele - despre el este vorba - a câștigat, în 2020, locul de primar al Voluntariului, cu aproape două treimi din voturi. La aceste alegeri, are 11 contracandidați.
În cei 24 de ani de când e edil al orașului Voluntari, Pandele a legat de el și de primărie peste 2.000 de oameni. Și familiile lor. A spus-o chiar el, într-o declarație făcută pe 18 iulie la un post de televiziune.
„Avem 2.800 de angajați și sunt mândru că am creat atâta locuri de muncă. În momentul în care am fost ales primar, în anul 2000, erau 40 de angajați”, spunea atunci Florentin Pandele.
A investit în sport și religie. În oraș se construiește o catedrală, din bani publici. Echipa de fotbal e în primul eșalon și trăiește tot din bani publici. Și tot din bani publici Primăria Voluntari și-a făcut și televiziune - Metropola TV.
Relația dintre PSD și Pandele a fost zguduită grav după scandalul „azilele groazei”, din vara lui 2023. Primarul din Voluntari i-a acuzat pe liderii PSD că au executat-o pe Gabriela Firea pentru că era un pericol pentru liderii partidului.
„Nu mai candidează. Ce vreți? Și-a depus femeia demisia? Am înțeles! Armata PSD stă disciplinată! Rămâneți cu cine vreți, cu Ciolacu”, a spus Florentin Pandele, în iulie 2023, la un post TV.
Florentin Pandele e în continuare candidatul social-democrat la Primăria Voluntari.
Și soția lui, Gabriela Firea, a făcut pace cu Partidul Social Democrat și este, din nou, candidatul partidului pentru Primăria Capitalei.
Gabriela Firea, fostă jurnalistă la trustul lui Dan Voiculescu, a intrat direct în politica mare în 2012. Anunțul afilierii sale politice a fost făcut de Robert Negoiță, pe atunci președintele PSD Ilfov, devenit mai apoi adversar.
Decizia de înscriere în PSD a venit la zece zile după ce Firea anunțase că pleacă din Trustul Intact pentru că primise o ofertă „inadecvată”. Florentin Pandele - actualul soț, scria atunci pe Facebook despre plecarea Gabrielei Firea de la Antene:
„Aici, în fotografie, Albinutza semna veselă în Registrul de cununii. Nu știa, pe atunci, că prin acea semnatură spunea nu doar «bun venit» noii vieți alături de mine, ci și «adio» carierei sale frumoase în trustul Intact, care i-a fost, timp de 12 ani, nu doar un loc de muncă, ci și casă, și familie”.
Adevărata intrare a Gabrielei Firea între vedetele politicii a fost în 2016, când a urcat în fotoliul de primar al Capitalei, câștigând alegerile în fața lui Nicușor Dan și a lui Sorin Oprescu, actualul, respectiv fostul edil-general al Bucureștiului.
La instalarea sa în Primăria Capitalei avea în mână toate cărțile ca mandatul să fie unul de mare succes. Toate primăriile de sector erau conduse de PSD, iar la guvernare era același partid, condus în acel moment de Liviu Dragnea, cu care Firea avea o relație specială.
De cei patru ani petrecuți în fruntea Capitalei se leagă însă multe controverse și probleme lăsate moștenire.
În primul rând, înființarea, în 2017, a peste 20 de companii municipale, un adevărat holding, după un model brevetat de soțul ei, Florentin Pandele, la primăria ilfoveană.
Măsura a dublat practic multe dintre direcțiile deja existente în Primăria București. În noiembrie 2018, Curtea de Apel a decis definitiv desființarea acestora. Ele însă au funcționat în continuare, prin decizia Consiliului General.
În ultimul an de mandat al Gabrielei Firea, în companiile municipale, care erau conduse de apropiați ai săi, lucrau peste 19.000 de oameni. În aprilie 2020, cele 20 de companii municipale aveau datorii sau credite de peste 560 milioane lei către furnizori, ANAF și bugetul asigurărilor sociale, conform unei analize Hotnews.
Cumpărarea Parcului Verdi de către municipalitate, în 2018, este o altă controversă legată de Gabriela Firea. Primăria București a plătit 50 de milioane de euro pentru 5,6 hectare de teren, un preț considerat de zece ori mai mare decât cel real, după cum a declarat, la acel moment, Nicușor Dan, actualul edil al Capitalei.
În cei patru ani de mandat, Gabriela Firea a direcționat către Patriarhia Română, pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului, aproximativ 71,5 de milioane de lei (14,3 milioane de euro). Este de departe cea mai mare alocare bugetară de la o administrație locală între 2016-2020.
Tot Gabriela Firea a fost cea care a inventat peste zece tipuri de vouchere și stimulente financiare pentru bucureșteni. De la testări gratuite Covid-19 și până la tichete pentru achiziționarea de mașini sau biciclete, toate au avut ca motivație transmiterea unui mesaj simplu: că administrația Bucureștiului „este de partea cetățenilor”.
Jurnaliștii de la Buletin de București au calculat și cât s-a cheltuit pe aceste stimulente din bugetul Capitalei: 74,8 milioane de euro.
În 2017, Firea a încercat să pună capăt manifestațiilor antiguvernamentale, declanșate la începutul acelui an de celebra Ordonanță 13, prin organizarea unui Târg de Crăciun în Piața Victoriei. Au urmat câteva zile de confruntări între protestatari și lucrătorii primăriei care încercau să monteze o scenă. Până la urmă, Gabriela Firea a renunțat la ideea târgului în Piața Victoriei.
La finalul mandatului său, Primăria Capitalei avea poprire pe conturi, datorii curente de trei miliarde de lei și 6.000 de litigii, conform datelor prezentate de Nicușor Dan, în primele sale zile în fotoliu de edil.
Gabriela Firea nega acuzațiile: „Primăria Capitalei a primit mai mulți bani în timpul administrației Nicușor Dan decât în timpul mandatului meu de primar general, cu aproape 1 miliard de lei în plus anual”, declara ea în aprilie 2023.
După ce a pierdut alegerile pentru Primăria Capitalei, în septembrie 2020, Gabriela Firea a primit un loc eligibil pe listele de parlamentari ale PSD. Așa a ajuns senator și apoi ministru.
A demisionat după scandalul azilelor, în iunie 2023. Nu a fost prima opțiune a PSD pentru Primăria Capitalei, dar a reintrat în cărți după retragerea medicului Cătălin Cârstoiu.
Europa Liberă a contactat-o pe Gabriela Firea pentru un punct de vedere. Până la momentul publicării acestui articol, nu am primit răspuns.
Verii Flutur din nordul Moldovei
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, va rămâne în memoria colectivă după ce a scris „Bucovina”, cu oi, pe un munte, în 2009, înaintea unei vizite a președintelui de atunci, Traian Băsescu.
E cunoscut și pentru groapa de gunoi de la Pojorâta, construită în vârful muntelui, cu 7 milioane de euro, și rămasă nefolosită. Gheorghe Flutur a scăpat de un dosar DNA în acest caz.
Un CV oficial al lui Gheorghe Flutur nu e de găsit pe pagini oficiale. Nici pe pagina Consiliului Județean, și nici la Parlament, pe unde a trecut în două mandate.
Am găsit un CV salvat de un site de știri la numirea lui ca ministru al Agriculturii, în 2004.
Absolvent al Facultății de Silvicultură din Brașov, în 1985, Gheorghe Flutur n-a lucrat până în 1991, când s-a angajat ca inginer silvic. Din 1997-2000 a fost director la Direcția Silvică Suceava. Apoi s-a lansat în politică.
A fost de două ori senator de Suceava (2000-2008), ministru al Agriculturii între 2004 și 2006, apoi s-a întors în județul de baștină, ca președinte de Consiliu Județean. Acolo unde e și acum, și candidează pentru un nou mandat.
Deși a lucrat toată viața numai la stat, familia Flutur a reușit să adune ceva avere.
Gheorghe Flutur le-a dat case și terenuri celor doi copii, George și Cristiana, și a păstrat pentru el doar o casă de 164 mp, amplasată pe un teren de 3000 de mp la Capu Câmpului, județul Suceava, plus alte două terenuri în Gura Humorului.
În 2022, avea un BMW și 80.000 de lei în conturi.
Fiului, George Flutur, profesor la Universitatea Politehnică din București, i-a donat în 2018 o casă și trei terenuri.
Fiica, Cristiana Flutur, directoare în ANCOM, a primit, în 2012, o casă, construită de familie în 1999, pe care a vândut-o și și-a cumpărat alta, la Balotești. Între 2010 și 2012, Cristiana Flutur a fost consilier la cabinetul ministrului Comunicațiilor, Valerian Vreme.
În cea mai recentă declarație de avere depusă de fiica lui Gheorghe Flutur, apar nouă terenuri (între care 1 hectar de pădure în Gura Humorului, din Suceava, altele în județele Ilfov și Dâmbovița, cumpărate în nume propriu sau împreună cu fratele ei ori cu un anume Mihai Marius Patlagean. Plus casa din Balotești, de 160 mp.
La alegerile din iunie 2024, Gheorghe Flutur are patru contracandidati.
Vărul lui Gheorghe Flutur, Cătălin, va da și el ochii cu electoratul pe 9 iunie. Încearcă să revină la Primăria Botoșani, acolo unde a mai fost din 2004 până în 2012, și din 2016 până în 2020.
De profesie inginer, Cătălin Flutur a fost șef de atelier, înainte de 1990, la o întreprindere mecanică, apoi profesor. Din 1998, în perioadele în care nu a fost primar, a lucrat la SC Locativa SA. Acum este director acolo și consilier local.
Familia lui Cătălin Flutur a avut mai multe firme, dintre care doar două mai sunt, în acest moment, funcționale, dar cu rezultate financiare destul de modeste.
Cum colaborează cei doi veri? Jurnaliștii de la Puterea.ro reluau, în 2022, o declarație făcută de Gheorghe Flutur la o ședință a filialei locale a PNL.
„Să mă mai lase în pace și Cătălin, cu telefoanele pentru schimbarea prefectului. M-a înnebunit cu telefonele și nu îi mai răspund. Să fie clar! Eu nu vreau să-l susțin pe omul pe care-l vrea el să fie pus prefect!”
În 2017, DNA l-a trimis în judecată pe Cătălin Flutur pentru abuz în serviciu. Era vorba despre încheierea și derularea unui contract de concesiune pentru un teren de aproape 5.000 de metri pătrați, proprietatea Consiliul Local al Municipiului Botoșani, pe care a fost construit un complex comercial multifuncțional privat.
În 2020, a fost achitat de Curtea de Apel Suceava, pentru faptele nu sunt prevăzute de legea penală.
Europa Liberă i-a contactat-o pe Gheorghe și Cătălin Flutur pentru un punct de vedere. Până la momentul publicării acestui articol, nu am primit răspuns.
Fără clanuri la Primărie!
Nepotism - Numirea și promovarea familiei și rudelor.
Într-o organizație, înseamnă că membrii familiei sunt favorizați față de ceilalți, chiar dacă nu sunt la fel de calificați sau calificați.
Întreprinderile de familie, prin definiție, se bazează pe nepotism.
În alte organizații contemporane, sensul nepotismului este adesea extins pentru a include orice fel de favoritism față de familia și prietenii angajaților existenți.
Criticii nepotismului îl consideră o practică proastă, deoarece favorizează conexiunile în detrimentul talentului și, prin urmare, nu duce la o organizare cu adevărat meritocratică.
Apărătorii nepotismului susțin că are virtutea de a produce o forță de muncă loială și de încredere.
Dicționarul Oxford
„Nepotismul e prezent și în democrații, și în regimuri autoritare”, spune Ana Deram, sociolog de orgine română care trăiește în Franța, acolo unde familia Le Pen urmează același traseu al rudelor devenite politicieni.
Peste ocean, în America, exemplele sunt mult mai multe și mult mai cunoscute - familiile Kennedy, Bush, Trump, Biden. Principiul este același ca în România - odată câștigată puterea de un membru al familiei, vine de la sine implicarea rudelor.
Președintele John F. Kennedy și-a numit cumnatul în fruntea Corpul Păcii și pe fratele său, Robert Kennedy, procuror general. Numirea lui Robert Kennedy a fost controversată și a dus la adoptarea legii antinepotism, în 1967, cunoscută și sub numele de „Legea Bobby Kennedy”.
Administrația președintelui Donald Trump a dus nepotismul la un nivel cu totul nou. A fost adesea criticat pentru rolurile pe care fiica sa, Ivanka Trump, și soțul ei, Jared Kushner, le-au jucat în calitate de consilieri.
„Chestia asta de nepotism e o treabă nesancționată de publicul american. Nu înțeleg de ce se întâmplă chestii de felul ăsta. Sunt imposibile în țările nordice, de exemplu. Orice treabă de nepotism e foarte dur sancționată. Și în Statele Unite e foarte ciudat că universitățile mari nu acceptă deloc nepotism”, spune Valeriu Nicolae, jurnalist, scriitor și activist pentru drepturile omului.
Politologul Cristian Pîrvulescu proiectează nepotismul în politică în altă epocă istorică, tot în România - familia Brătianu - și explică cum se crează rețele de influență ale politicienilor în societatea românească. Totul se rezumă la bani și la accesul la resurse.
„La noi nu este vorba doar de nepotism, ci și de clientelism, în condițiile absenței competiției politice și a unei economii de piață concurențiale”, spune Cristian Pîrvulescu.
Iar lipsa unei vieți economice puternice în zona rurală și a orașelor mici nu face altceva decât să prolifereze rețelele de clientelism și nepotism.
„Primarul, mai ales dacă este din partidul care deține președenția Consiliului, dispune de acces la resurse. Sunt așa numitele «partide cartel», care confederează aleși locali nu pe baze ideologice, ci pentru a facilita accesul la resurse. La noi, aceste partide funcționează însă într-un mediu politic vidat de concurență”, adaugă el.
Sociologul Ana Deram vede mai în detaliu funcționarea rețelelor create de politicieni și perpetuarea acelorași oameni la conducerea comunelor, orașelor ori a județelor. Ea explică și de ce alegătorii continuă să voteze aceeași oameni.
„În teritorii restrânse, oferta e limitată (din cauza populației reduse) şi specializarea profesională, inclusiv politică, conduce la reproducere - pare mai convenabil pentru toți cei care fac deja ceva, să continue”, explică Ana Deram. „Cei care pot să facă ceva pleacă!”
Iar sistemul electoral românesc e un alt factor favorizant, crede Cristian Pîrvulescu.
„Sistemul electoral avantajează primarul în funcție. În mediul rural, primarul asigură distribuirea resurselor. Este, deci, șeful unei rețele clientelare care împiedică concurența, atât politică, cât și economică”, rezumă el.
Pentru teritoriile mai mari - municipii, județe - strategia politicienilor de a-și păstra electoratul e alta.
„Mobilizează şi motivează rețele largi, din diverse sfere de activitate - mai ales economică, dar şi religioasă - să se identifice cu interese comune, ceea ce le permite menținerea la putere” explică sociologul Ana Deram.
Cum s-ar putea schimba lucrurile?
„În privința alegătorilor, totul depinde de socializare, informație accesibilă, aspirații personale, condiții de viață şi şanse reale de alegere”, susține Ana Deram.
„A interzice cuiva să participe la politica pe motiv de înrudire ar fi contrar drepturilor acelei persoane”, mai adaugă aceasta.
Valeriu Nicolae crede, însă, că schimbarea trebuie să vină de la partide, în primul rând. Printr-o reformă.
„Din păcate, partidele noi nu sunt cu nimic mai bune decât partidele vechi când vine vorba de asta. Toată lumea pare că odată ce ajunge într-un fotoliu de putere se bate în cuie în fotoliul ala”, spune el.
„Ai auzit tu de vreunul dintre politicienii noi care să zică «bă, uite, na, am avut două mandate, mă întorc înapoi că am priceput, mă întoc în privat». De unde? Sunt toți disperați pentru un nou mandat”, mai daugă el.
„E o chestiune de educație: oamenii vor ce li se pare că e bine, ce îşi pot dori. În comunism era la fel. E nevoie de educație! De spirit critic!”, trage concluzia sociologul Ana Deram.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
