Jocul electoral pentru alegerile locale din 2024 în București este marcat de contradicții.
Pe de o parte, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) au făcut alianțe în câteva sectoare pentru a-și maximiza rezultatele, dar concurează direct exact acolo unde e miza cea mai mare – la Primăria Capitalei.
Gabriela Firea (PSD) nu numai că se bate cu Sebastian Burduja (PNL), dar și cu Cristian Popescu Piedone, candidatul pus de Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), partid al cărui fondator e Dan Voiculescu, patronul Antena 1 și Antena 3, televiziuni în care Gabriela Firea a lucrat înainte de a intra în politică.
Pe de altă parte, formațiuni de pe aceeași parte a eșichierului politic sau care până mai ieri erau în alianță își pun fiecare câte un candidat.
Este vorba de Uniunea Salvați România (USR), condusă de Cătălin Drulă, și de REPER, partidul lui Dacian Cioloș.
Cine sunt cei nouă candidați la Primăria Generală a Bucureștiului, în alegerile locale din 2024
Primăria Capitalei
- Gabriela Firea - PSD
- Sebastian Burduja - PNL
- Nicuşor Dan - independent, susținut de Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei)
- Cristian Victor Popescu Piedone - PUSL
- Mihai Adrian Enache - AUR
- Diana Şoşoacă Iovanovici - S.O.S. România
- Dorin Iacob - Partidul Alternativa Dreaptă
- Alexandru Pânişoară - Partidul Ecologist Român (PER)
- Filip Constantin Titian - independent
Nouă candidați sunt la Primăria generală București, iar scorul este imprevizibil.
Retragerea medicului Cătălin Cîrstoiu, candidatul susținut în primă fază de PSD și PNL, a reintrodus-o în luptă pe Gabriela Firea.
Aceasta își luase adio de la candidatură cu nici o lună înainte ca directorul Spitalului Universitar să facă un pas în spate.
Medicul a decis să nu mai intre în luptă după scandalul de proporții privind tratarea pacienților operați la spitalul de stat în clinica privată a soției.
Rateul Alianței PSD-PNL reprezentat de renunțarea la candidatura doctorului Cătălin Cîrstoiu a resetat jocul de la Capitală și a rupt înțelegerea dintre social-democrați și liberali. Din acest motiv, PSD și PNL și-au pus fiecare candidat.
Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, a mai fost primar general în mandatul 2016-2020.
Cu patru ani înainte de a deveni primar, în 2012, ea s-a înscris în PSD, după ce fusese jurnalist timp de 22 de ani, din 1990. Cu o scurtă pauză, în 2000, când a fost purtător de cuvânt al Guvernului, în mandatul lui Mugur Isărescu.
În 2020, a pierdut primăria, după un singur mandat marcat de multe controverse, în fața actualului edil, Nicușor Dan.
Ulterior, Firea a fost numită ministru al Familiei în Guvernul Ciolacu, dar a demisionat după scandalul azilelor groazei din Voluntari, oraș condus de soțul său, Florentin Pandele.
Tot atunci s-a retras și din funcția de președinte al PSD București, în care a revenit însă anul acesta.
Acum, Gabriela Firea a ajuns nu doar candidat la Primăria Generală, dar și la europarlamentare, pe locul trei pe listele PSD-PNL.
Primul său mandat de primar general a fost marcat de critici legate de înființarea Companiilor Municipale - peste 20, cu câteva mii de angajați, și care aveau, în 2021, datorii de 560 de milioane de lei - și de organizarea unor evenimente costisitoare și acordarea unor premii pentru cetățeni - excursii în Grecia, pentru pensionari, pe banii primăriei, târguri de Paște și Crăciun, vouchere, testări gratuite pentru Covid-19 șamd.
Tot în mandatul ei, sistemul centralizat de încălzire, neglijat de zeci de ani, a cedat cu totul, și au apărut primele întreruperi îndelungi ale apei calde și căldurii în București.
Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei, a avut o ascensiune fulminantă în politică.
A intrat pe scena politică de la centru în 2019, când PACT, partidul pe care îl conducea, a fuzionat cu PNL. Primul pas l-a făcut, deci, cu ajutorul lui Ludovic Orban, pe atunci președintele liberalilor, astăzi liderul Forței Dreptei.
Burduja a ajuns rapid secretar de stat la Ministerul de Finanțe, în primul Guvern Orban, care a preluat puterea după căderea Executivului Dăncilă, în urma unei moțiuni de cenzură.
În 2020, a intrat în Parlament, ca deputat, pe listele PNL, în 2022 a fost ministru al Cercetării, iar acum este ministrul Energiei și președintele PNL Sector 1.
De altfel, numele lui fusese vehiculat inițial pentru acest sector, având în vedere că ascensiunea rapidă în politică nu a fost direct proporțională cu notorietatea.
Sondajele nu îl arătau pe Burduja ca făcând față unei bătălii pentru Primăria Capitalei, acolo unde, cine câștigă, ajunge practic al doilea om ales în stat, ca număr de voturi, după președintele României.
Tot retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursă l-a adus și pe Burduja în situația de a fi candidat la Primăria Capitalei.
PSD și PNL au rupt alianța pentru că toate cercetările sociologice le arătau că, în lipsa unui candidat independent, electoratele celor două partide din București nu vor vota un candidat de la celălalt partid.
Deși Burduja și Firea fuseseră primele opțiuni ale celor două formațiuni, PSD și PNL au vrut să meargă pe calea unui candidat neutru, dar au eșuat și au revenit la alegerile inițiale.
Sebastian Burduja a ieșit în evidență când a mers la Biroul Electoral Central pe motocicletă, ca să-și depună candidatura.
Nicușor Dan este primarul în funcție și candidează pentru un al doilea mandat, tot ca independent.
În 2020, când a câștigat Primăria Capitalei, a fost susținut de PNL și USR. Acum e susținut de Alianța Dreapta Unită, formată din Uniunea Salvați România, Forța Dreptei și Partidul Mișcarea Populară, și de REPER, partidul lui Dacian Cioloș.
La bază matematician, olimpic la această materie, Nicușor Dan și-a făcut o carieră în zona civică, criticând problemele Bucureștiului.
El a înființat, în 2008, Asociația Salvați Bucureștiul, care s-a bătut în instanță pentru protecția urbanismului și a mediului din Capitală.
Între timp a lucrat și ca cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române.
După o experiență de opt ani ca activist în ONG-ul Salvați Bucureștiul, în 2015 a intrat în politică și a înființat USB – Uniunea Salvați Bucureștiul – care a devenit apoi USR, Uniunea Salvați România.
A fost deputat între 2016 și 2020. Apoi a devenit primar general. Până la reușita din 2020, mai candidase de două ori la primărie.
În 2016, s-a clasat al doilea, cu 30% din voturi. Iar în 2012, când a fost candidat independent, a luat 9% din voturi, și s-a clasat pe locul trei.
La capitolul fun facts, Nicușor Dan a atras atenția în acest mandat de primar prin coafură. A apărut de multe ori cu părul lung și înfoiat, ceea ce arăta că nu se tunsese de ceva vreme.
La capitolul critici serioase, Dan a înfuriat pe multă lume pentru că nu a comunicat mai bine de jumătate din mandat. Mulți i-au reproșat că este absent, dar și-a justificat tăcerea prin faptul că are prea multe de făcut.
În prezent, Nicușor Dan a pierdut susținerea PNL, care l-a somat în mai multe rânduri să prezinte un bilanț al activității. De lipsa lui de comunicare s-a plâns și primarul PNL de la Sectorul 6, Ciprian Ciucu.
Cât despre cea mai serioasă problemă de acum a Capitalei, rețeaua de termoficare, Dan spune că va mai dura până ce toate țevile vor fi schimbate, dar că s-a apucat de treabă.
El susține că a înlocuit 110 km de conducte între 2021 și 2023 și urmează 70 de km anul acesta.
Cristian Popescu Piedone este candidatul PUSL, partidul fondat de Dan Voiculescu.
Piedone este în prezent primarul Sectorului 5. A mai fost timp de aproape două mandate, 2008-2015, primarul Sectorului 4.
A demisionat în 2015, după tragedia de la Colectiv, în urma căreia a fost acuzat că a semnat autorizația de funcționare a clubului în ciuda problemelor legate de securitatea la incendiu.
Actualul primar al Sectorului 5 a fost condamnat definitiv pentru abuz în serviciu în Dosarul Colectiv, în mai 2022, dar a stat în închisoare un an și o lună din cei patru prevăzuți de sentință.
Piedone a fost pus în libertate pe 21 iunie 2023, după ce instanța supremă l-a achitat.
Cristian Popescu Piedone încurcă planurile PSD pentru Capitală. Mulți sociologi estimează că va lua voturi tot de la electoratul de stânga, adică de la Gabriela Firea. Totuși, Piedone a anunțat ferm că nu se va retrage din cursă.
Același principiu se aplică și în cazul Nicușor Dan și Sebastian Burduja, amândoi candidați care cer voturile electoratului de dreapta.
Piedone și-a dorit și în 2016 să candideze la Primăria Capitalei, dar ascensiunea i-a fost retezată de tragedia de la Colectiv, când a fost nevoit să demisioneze inclusiv din funcția de primar.
Ceea nu a împiedicat electoratul să-l voteze în 2020 pentru altă primărie, cea a Sectorului 5.
Edilul de la 5 a plecat de jos. A terminat liceul la 32 de ani, iar înainte de asta a fost ospătar și șef de restaurant. Apoi a devenit patron de restaurant.
Dar celebru în București a ajuns odată cu funcția de director al Direcției Inspecție Generală din Primăria Sectorului 6.
Una dintre atribuții era să controleze piețele din sector, iar Popescu nu rata nicio ocazie să se dea în spectacol. De atunci i s-a tras și porecla de Piedone, nume pe care l-a trecut între timp și în buletin.
Primarul mai este cunoscut și pentru că a împânzit primăria cu rudele, prietenii și apropiații săi.
Mihai Adrian Enache, candidatul Alianței pentru Unirea Românilor la Primăria Capitalei, este un cvasi-necunoscut, motiv pentru care AUR a ezitat să-l mențină în cursă și a tot curtat până în ultimul moment personaje cu notorietate, cum ar fi Cozmin Gușă.
Până la urmă, Enache a rămas candidatul AUR. Potrivit CV-ului, el a fost între 2021 și 2023 director executiv la Direcția de Dezvoltare din Primăria Sectorului 4.
Tot acolo a fost șef de serviciu, din 2017 până în 2021.
Înainte, a fost șeful unui serviciu din Primăria Sectorului 5. Cariera în administrație a început-o la Primăria Sectorului 3, ca expert.
Din 2010 până în 2014 a fost administrator și director administrativ la Universitatea „Nicolae Titulescu”, unde a și făcut Facultatea de Drept. Și tot aici a terminat și un master în Administrație Publică.
Diana Șoșoacă, președintele SOS, candidează și la Primăria Capitalei, și la europarlamentare, unde este cap de listă.
Șoșoacă s-a remarcat ca fiind singurul politician român asumat pro-rus.
Ea a făcut mai multe vizite la Ambasada Rusiei de la București și a apărut în fotografii alături de fostul ambasador Valeri Kuzmin. A fost declarată personalitatea anului în 2021 de către Sputnik și a promovat mesajele Kremlinului.
Diana Șoșoacă s-a remarcat odată cu intrarea în Parlament, ca senator, pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
Ea și-a făcut un titlu de glorie din scandalurile din Parlament și nu numai, pe care le filmează și le transmite live pe Facebook.
Senatoarea s-a certat cu George Simion, liderul AUR, și a înființat propriul partid S.O.S. Ro (SOS).
Scandalurile provocate de Șoșoacă au devenit internaționale după ce jurnaliștii unei echipe de televiziune de la Rai Uno/Italia, cu care convenise o filmare, au acuzat-o că i-a sechestrat în casă, iar pe fostul ei soț, Silvestru Șoșoacă, că i-a amenințat.
De altfel, Silvestru Șoșoacă a fost condamnat definitiv pentru ultraj, în urma episodului de agresiune la adresa jurnaliștilor italieni.
Între timp, Diana și Silvestru Șoșoacă au rupt legătura. Ei s-au certat recent, iar scandalul dintre ei a ținut prima pagină a ziarelor și televiziunilor tabloide.
Partidul Dianei Șoșoacă a fost prezentat de mai multe sondaje ca trecând pragul electoral.
Dorin Iacob este candidatul Partidului Alternativa Dreaptă. Este fost ofițer SRI, în perioada când instituția era condusă de Virgil Măgureanu.
Împreună cu acesta, a înființat un partid care a fuzionat ulterior cu Partidul Democrat. A fost unul dintre fondatorii Alianței Dreptate și Adevăr și a făcut parte din conducerea Alianței DA în campania pentru prezidențiale din 2004, câștigată de Traian Băsescu.
Acum este analist politic la Realitatea Plus.
Alexandru Pânişoară, candidatul Partidului Ecologist Român (PER), este președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului.
A intervenit în dosarul PUZ-urilor de sector, criticate pentru că prevedeau distrugerea a sute de hectare de vegetație și construirea de blocuri printre case, pentru apărarea obiectivelor de utilitate publică pe care le prevedeau aceste proiecte.
Unele dintre aceste procese sunt încă pe rol. Au fost anulate PUZ-urile de la sectoarele 3, 5 și 6.
Pânișoară este expert în urbanism, arhitectură și mediu și a fost vicepreședinte al Asociației Salvați Bucureștiul.
Între 2022 și 2024 a fost consilier al managerului Institutului Național al Patrimoniului. Timp de patru ani, între 2018 și 2022, a fost expert urbanist al Băncii Mondiale.
A terminat Facultatea de Arhitectură, cu licență în urbanism și amenajarea teritoriului și are un master în dreptul urbanismului și planificării spațiale.
Filip Constantin Titian, candidat independent, este medic specialist neurochirurg și are o clinică privată.
Lucrează și la Spitalul Bagdasar Arseni, din București. A candidat ca independent în 2020 la Primăria Sectorului 4.
Alegeri locale 2024. Cine sunt candidații la primăriile de sector
Sectorul 1
- Clotilde Armand - Alianța Dreapta Unită
- George Tuță - PSD-PNL
- Liviu Negoiță - PUSL
- Daniel Tudorache - independent
- Ramona Ioana Bruynseels - AUR
- Iulian Hatmanu - REPER
Clotilde Armand este primarul în funcție și candidatul USR, PMP și Forța Dreptei (Alianța Dreapta Unită) pentru un nou mandat.
Chiar în ziua în care și-a depus candidatura, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în dosarul în care e acuzată că s-a numit singură manager de proiect anticorupție și a încasat bani pentru această activitate.
Primarul Sectorului 1 spune despre dosar că e „penibil” și despre acuzații că sunt „ridicole”.
Armand a avut o relație mai mult decât tensionată cu majoritatea consilierilor locali de la sector, fapt care a blocat sau a întârziat multe dintre proiecte.
Cei patru ani de mandat au fost marcați de scandaluri.
Printre cele mai cunoscute este cel legat de firma de salubrizare din sector. Armand a întrerupt contractul, pe motiv că prețurile agreate cu fostul edil, Daniel Tudorache, erau supraevaluate.
Conflictul a dus la întreruperi repetate ale activității de salubrizare a sectorului, iar imaginile cu mormane de gunoi au devenit virale pe internet și subiect de presă.
Primarul Sectorului 1 este cetățean român și francez și este căsătorită cu matematicianul Sergiu Moroianu.
Armand este la bază inginer. A studiat la MIT (Massachusetts Institute of Technology) și Ecole Centrale din Paris și a fost director în mai multe companii internaționale.
În politică a intrat odată cu înființarea USB și USR, în 2015, fiind printre fondatori. A fost consilier local la Primăria Sectorului 1 între 2016 și 2019 și apoi europarlamentar. În 2020, a câștigat mandatul de primar.
Clotilde Armand este concurată nu doar de candidații de la PSD, PNL și AUR, dar și de cel al REPER.
Partidul lui Dacian Cioloș l-a nominalizat candidat la Sectorul 1 pe Iulian Hatmanu, manager la o companie multinațională, cu studii la ASE și un MBA la Paris.
George Tuță, candidatul PSD-PNL, este un new entry în politica de la vârf. El este deputat din 2020. Înainte a fost consilierul lui Eduard Hellvig, fostul șef al Serviciului Român de Informații, între 2012-2015.
Între 2011 și 2014, când Eduard Hellvig a fost secretar general al PNL, Tuță a fost mâna lui dreaptă, secretar general adjunct.
Apoi l-a urmat pe Hellvig la Serviciul Român de Informații (SRI), unde, ca să continue activitatea de comunicare, a devenit ofițer în 2016. De la statutul de ofițer SRI, timp de doi ani (2016-2018) a sărit direct în politică, în 2020.
În 2024, el a fost nominalizat candidat al Alianței la Sectorul 1.
Tuță a făcut Facultatea de Comunicare la SNSPA, a studiat management economic la ASE și a urmat cursurile Institutului Diplomatic Român. E în PNL din 2006.
Ramona Ioana Bruynseels este candidatul AUR la Sectorul 1. Ea a mai candidat în trecut din partea partidului lui Dan Voiculescu (Partidul Puterii Umaniste), la prezidențialele din 2019.
A fost secretar de stat, consilier de stat și consilier pe probleme de comunicare al fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea.
Bruynseels a luat sub 3% la alegerile prezidențiale din 2019. Candidatura ei a fost marcată de scandaluri.
Newsweek a publicat înregistrări în care se plângea că Dan Voiculescu ar șantaja-o să dea mai mulți bani pentru campanie, iar AEP a confiscat o sumă aproape 800 de milioane de lei de la PPU, pe motiv că sumele declarate au fost mai mici decât cele cheltuite efectiv, fapt care nu este permis de lege.
PUSL, partidul fondat de Voiculescu, are acum un alt candidat.
Liviu Negoiță este fostul primar al Sectorului 3. El a avut două mandate consecutive (2008 și 2012), ambele câștigate ca membru al Partidului Democrat-Liberal (PDL), în care a activat din 1997. Între 1996 și 2004 a fost deputat.
În 2009, după ce PSD a ieșit din Guvernul Boc, care a fost demis ulterior prin moțiune de cenzură, Traian Băsescu l-a propus premier pe Liviu Negoiță.
Încercarea anterioară, în persoana lui Lucian Croitoru, fusese respinsă de Parlament. Până la urmă și-a depus mandatul pentru că nu a reușit să strângă o majoritate.
Pe ultima sută de metri a intrat în cursă și fostul primar al Sectorului 1. Dan Tudorache este acum independent, pentru că PSD nu-l mai susține.
Tudorache este trimis în judecată într-un dosar de corupție, fiind acuzat de complicitate la trafic de influență și spălare de bani.
Sectorul 2
- Radu Mihaiu - Alianța Dreapta Unită
- Rareș Hopincă - Alianța PSD-PNL
- Andrei Tinu - AUR (s-a retras chiar în ziua de dinainte de începerea campaniei electorale, pe 9 mai)
La Sectorul 2, au mai rămas doi candidați notorii în bătălia electorală.
Radu Mihaiu, de la USR, este primarul în funcție. El este susținut și de PMP și de Forța Dreptei. În schimb, este concurat direct, pe modelul de la Sectorul 1, de candidatul REPER, Adrian Golgoțiu.
Mihaiu a intrat în USR în 2017. A terminat Colegiul „Sfântul Sava” din București, a făcut Facultatea de Matematică și Informatică și un MBA la City College.
A fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în Guvernul Cioloș și managerul unei firme de aplicații digitale.
Pe site-ul său de candidat, Mihaiu susține că a realizat 1.152 de proiecte pentru sector.
Rareș Hopincă este principalul său adversar și candidat al PSD și PNL. Hopincă a fost până la desemnare prefect al Capitalei. Înainte, a fost consilier general și city manager al Sectorului 5.
A făcut Facultatea de Filosofie și a ocupat funcții de conducere în sectorul privat și în administrația publică. Este și președinte executiv al PSD Sector 5.
Sectorul 3
- Robert Negoiță - independent, susținut de Alianța PSD-PNL
- Lucian Judele - Alianța Dreapta Unită
- Ana Ciceală - independent, susținut de REPER
- AUR - Alexandru Marco Niță
- Vasile Negrilă - PUSL
Robert Negoiță este primarul în funcție al Sectorului 3, cu trei mandate la activ. El a câștigat prima dată Primăria Sectorului 3 în 2012.
Candidează independent, dar este susținut de Alianța PSD-PNL. În 2019, a fost suspendat pentru șase luni din PSD pentru că a criticat Guvernul condus atunci de social-democrați.
În 2020, Negoiță a demisionat din PSD, și-a făcut propriul partid, Partidul București 2020, și a câștigat pe cont propriu încă un mandat de primar.
Între timp, relațiile dintre el și PSD s-au îmbunătățit considerabil.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a început trei urmăriri penale pe numele actualului edil.
Prima, în 2016, în care Negoiță era acuzat de evaziune fiscală. A doua, în 2022, în care era acuzat de abuz în serviciu. În acest dosar, Negoiță a fost trimis în judecată.
Și o a treia, în 2023, tot pentru abuz în serviciu.
Primarul de la Sectorul 3 a avut o relație bună cu Gabriela Firea, care este și nașa lui, dar în ultimii ani a părut că cei doi nu au mai fost pe aceeași lungime de undă din punct de vedere politic.
Negoiță s-a oferit să fie el candidatul la Primăria Generală, după retragerea lui Cătălin Cîrstoiu, deși știa că Gabriela Firea își dorește mult această funcție.
Lucian Judele, candidatul Alianței Dreapta Unită, nu va avea sarcină ușoară, pentru că REPER, partidul condus de Dacian Cioloș, o sprijină pe Ana Ciceală, care este consilier municipal din partea USR.
Doi oameni de la același partid candidează practic pentru aceeași primărie.
Judele este viceprimar la Sectorul 3. A fost lider al Filialei PLUS Sector 3 și acum e președinte al USR Sector 3.
Ciceală este candidat independent, sprijinit de REPER. Ea este consilier general al Capitalei din partea USR și spune că are o experiență de zece în ani în activism civic.
De notat că Nicușor Dan a participat la lansarea ambelor candidaturi.
De la Partidul Umanist Social Liberal, candidează Vasile Negrilă. El este președintele filialei PUSL Sector 3.
Negrilă a declarat că a lucrat în administrație alături de Cristian Popescu Piedone, care este președintele executiv al partidului fondat de Dan Voiculescu.
Sectorul 4
- Daniel Băluță - Alianța PSD-PNL
- Paul Ene - Alianța Dreapta Unită
- Cătălin Teniță - REPER
- AUR - Matei Ștefănescu
Daniel Băluță candidează pentru al treilea mandat la Primăria Sectorului 4, din partea PSD, dar este susținut și de PNL.
Băluță este la bază medic stomatolog. Înainte să fie primar, a fost consilier și apoi viceprimar la Sectorul 4. După demisia lui Cristian Popescu Piedone, în 2015, a devenit primar interimar, până în 2016.
Băluță a atras atenția când a dat în judecată Libertatea și pe jurnalistul Cătălin Tolontan pentru un articol pe care l-a considerat defăimător.
El a cerut instanței ca articolul să fie șters. Nu a fost prima dată când primarul a reclamat că articolele scrise de echipa lui Cătălin Tolontan i se par ofensatoare. Jurnaliștii dezvăluiau mai multe presupuse cazuri de corupție în care era implicat Băluță.
Primarul a intentat mai multe procese publicației. A câștigat în primă instanță într-unul dintre ele, iar instanța a dispus ștergerea a șapte articole scrise de Libertatea, dar nu există decizii definitive în nicio cauză.
Paul Ene este candidatul Alianței Dreapta Unită. A fost secretar de stat în Ministerul Economiei în mandatul lui Claudiu Năsui și este președinte al USR Sector 4 din 2020.
Și aici există o confruntare între două partide care în trecut au colaborat, au fuzionat și apoi s-au despărțit. Din partea REPER, urmașul PLUS, condus de Dacian Cioloș, candidează Cătălin Teniță.
Cătălin Teniță este deputat. Inițial membru PLUS, a trecut la USR, odată cu fuziunea celor două partide, iar apoi a demisionat din Uniunea Salvați România și a devenit deputat neafiliat. Înainte de politică, el a fost antreprenor.
Sectorul 5
- Adrian Vigheciu - Alianța PSD-PNL
- Vlad Popescu Piedone - PUSL
- Alexandru Dimitriu - Alianța Dreapta Unită
- Lidia Vadim Tudor - AUR
- Marian Vanghelie - independent
- Adrian Albu - REPER
Adrian Vigheciu, candidatul PSD-PNL la Sectorul 5, e în prezent consilier general din partea PSD.
Este licențiat în administrație publică și științe politic și masterand al Facultății de Istorie. Între 2016 și 2020, a fost administrator public al Primăriei Sectorului 6.
Vlad Popescu Piedone, fiul lui Cristian Popescu Piedone, candidează la primăria condusă acum de tatăl său.
El este membru PUSL, partidul fondat de Dan Voiculescu.
A intrat în 2020 în Parlament, ca deputat, pe listele PSD. Înainte de politică a fost consilier în vânzări. Vlad Popescu Piedone este asociat și administrator la mai multe restaurante.
Alexandru Dimitriu este candidatul USR. Este avocat, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, în Guvernul PNL-USR, din 2021. Are un master și un doctorat în Drept.
Lidia Vadim Tudor, candidata Alianței pentru Unirea Românilor, este fiica lui Corneliu Vadim Tudor, fostul lider al Partidului România Mare.
A terminat jurnalismul și Facultatea de Psihologie la Universitatea „Spiru Haret” și este redactor-șef al Revistei România Mare. Ea s-a înscris anul trecut în AUR.
Marian Vanghelie s-a înscris în cursa pentru Sectorul 5, ca independent. El a mai condus acest sector timp de trei mandate, din 2000 până în 2012.
El este judecat într-un dosar de corupție în care a primit o condamnare de 11 ani și opt luni, în primă instanță.
Dosarul e trimis în judecată din 2015. Procurorii îl acuză că ar fi luat o mită record, de 30 de milioane de euro.
De la REPER, candidează Adrian Albu, unul dintre supraviețuitorii tragediei de la Colectiv. A fost consilier local și consilier în Ministerul Sănătății.
Sectorul 6
- Ciprian Ciucu - Alianța PNL-PSD
- Mihaela Ștefan - Alianța Dreapta Unită
- AUR - Monica Iagăr
- Bogdan Pintileasa - PUSL
- Cristina Bordianu - REPER
Ciprian Ciucu este candidatul Alianței PSD-PNL la Sectorul 6. Este primarul în funcție, aflat la primul mandat.
Până anul trecut a condus și Filiala PNL București.
Anterior, a fost președinte al Consiliului Național de Integritate al Agenției Naționale de Integritate. După care s-a înscris în PNL și a devenit consilier municipal între 2016 și 2019.
Ciucu a candidat pe listele liberalilor pentru europarlamentare, dar nu pe un loc eligibil. Așa că a ajuns în același an președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
A fost jurnalist, activist civic în Centrul Educația 2000+ și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
A fost președinte al Centrului Româna de Politici Europene și a făcut parte din grupul de advocacy al Delegației Uniunii Europene - Team Europe.
De la USR candidează Mihaela Ștefan, viceprimar al Sectorului 6 și consilier în Consiliul Local.
Ea a făcut Facultatea de Administrație Publică de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și a lucrat în domeniul privat.
În 2017, a participat la protestele împotriva ordonanței 13 (act normativ criticat de societatea civilă, care slăbea sistemul judiciar). În 2018, s-a înscris în PLUS, partidul lui Dacian Cioloș.
Odată cu despărțirea PLUS de USR, Mihaela Ștefan a ales să rămână în Uniunea Salvați România. Are experiență în vânzări, retail și industria automotive.
Bogdan Pintileasa este președinte al filialei PUSL Sector 6. Conduce Direcția Administrativă a Primăriei Sectorului 5.
Cristina Bordianu este candidatul REPER. Medic stomatolog la bază, ea spune că a intrat în politică după ce a participat la mai multe mitingurile Roșia Montană și Colectiv.
S-a înscris în Platforma 100 a lui Dacian Cioloș și l-a urmat apoi în PLUS și REPER.
Campania electorală pentru alegerile locale din 2024 începe pe 10 mai și se încheie pe 8 iunie, la ora 7 dimineața.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
