Tot joi, Consiliul European extraordinar va decide și finanțarea unor programe de control al migrației și întărirea pazei frontierelor Uniunii Europene.
Liderii Uniunii Europene își vor reafirma hotărârea de a continua să ofere „sprijin militar oportun, previzibil și durabil” Ucrainei, arată un proiect de concluzii pregătit pentru reuniunea de joi, de la Bruxelles.
„Consiliul European reiterează, de asemenea, necesitatea urgentă de a accelera livrarea de muniție și rachete”, se spune în proiectul de text, văzut de Reuters.
Proiectul de concluzii la summit nu stabilește și dacă liderii se vor angaja să investească cele 5 miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei într-un fond numit Facilitatea europeană pentru pace, folosit până acum pentru a finanța donațiile de arme către Kiev.
Membrii UE se ceartă de luni de zile cu privire la fondul destinat sprijinirii militare a Ucrainei.
Germania a sugerat că accentul ar trebui să se concentreze pe ajutorul bilateral acordat individual de fiecare stat în parte.
Ideea de a angaja încă 5 miliarde de euro din bugetul UE pentru sprijinirea Ucrainei este inclusă în proiectul de text între paranteze drepte, ceea ce arată că încă este o chestiune în discuție.
Așadar, principalul subiect al summitului de joi, 1 februarie, de la Bruxelles privește doar acordul privind pachetul financiar pentru Ucraina de 50 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani, blocat de Ungaria la summitul din decembrie.
Din acest motiv, Ungaria riscă activarea Articolului 7 pentru suspendarea dreptului de vot, discuţie lansată cu ani în urmă, pe fondul derapajelor constante ale Budapestei de la regulile statului de drept.
Miniștrii Apărării din statele membre ale Uniunii Europene au avut marți o întâlnire informală la Bruxelles pentru a discuta despre consolidarea industriei de apărare a blocului comunitar și despre sprijinul militar care trebuie acordat Ucrainei.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cere de luni de zile provizii militare pentru a face față invaziei rusești după ce Washingtonul și-a oprit sprijinul.
La întâlnirea de miercuri, 31 ianuarie, care are loc cu o zi înainte de summitul crucial de joi, șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, a spus că Kievul are nevoie de mult mai multe muniții pentru a-și reface stocurile. Munițiile ucrainene sunt aproape de epuizare la doi ani de la invazia totală a Rusiei în Ucraina, care a avut loc pe 24 februarie 2022.
Artileria Rusiei a lovit pozițiile militare ucrainene și așezările civile deopotrivă de luni de zile, cu o violență tot mai mare, soldată cu victime în rândul civililor și distrugeri materiale și ale infrastructurii civile tocmai pentru că apărătorii ucraineni sunt nevoiți să-și economisească artileria în lipsa unor noi livrări.
O astfel de decizie se soldează, însă, cel mai adesea cu victime umane pe lângă cele materiale și asupra infrastructurii.
„Trebuie să arătăm că angajamentul nostru clar pentru Ucraina rămâne și continuă”, a declarat șeful diplomației europene. El a spus că este important să clarificăm situația și „să știm unde suntem acum, unde vom fi până în martie și până la sfârșitul anului.”
Eforturile Ucrainei de a trece de la armele grele din epoca sovietică la cele de fabricație occidentală s-au confruntat cu obstacolul lipsei de muniții pentru echipamentele donate de aliați, scrie serviciul ucrainean al RFE/RL.
Pentru a face față lipsei de obuze, Bruxellesul s-a angajat să livreze 1 milion de obuze până în primăvară, dar până acum doar aproximativ 300.000 au fost livrate armatei ucrainene.
La începutul acestei luni, reprezentanți din 23 de țări s-au adunat la Paris pentru a lansa o „alianță a artileriei” pentru Ucraina, o inițiativă condusă de SUA și Franța sub umbrela Grupului de Contact Ramstein, format din peste 50 de aliați ai Ucrainei.
Tot atunci, Parisul a promis încă șase Caesars, obuzierul amiral al artileriei franceze care poate lovi ținte la o distanță de peste 40 de kilometri, despre care a spus că vor fi livrate în următoarele săptămâni, scrie Le Parisien.
Pe 30 ianuarie, Politico a scris că Ucraina ar putea primi o nouă rachetă cu rază lungă de acțiune de la SUA în această săptămână. Noua armă, produsă de Boeing, poate zbura aproximativ 145 de kilometri și transportă o bombă de 113 kilograme.
Administrația Biden a aprobat anul trecut transferul armei în Ucraina, dar mai întâi a trebuit să fie testată în Statele Unite.
Forțele ucrainene epuizează, însă, rapid stocurile de muniție și arme, ceea ce l-a determinat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să-și reînnoiască apelul către aliați de a trimite tot mai multe arme.
Înainte de summitul UE din 31 ianuarie, cancelarul german Olaf Scholz s-a alăturat altor patru premieri europeni pentru a-i îndemna pe membrii blocului să-și intensifice eforturile de a furniza mai multe arme și muniții pentru Ucraina.
Cancelarul german Olaf Scholz, premierul danez Mette Frederiksen, premierul ceh Petr Fiala, premierul estonian Kaja Kallas și olandezul Mark Rutte au recunoscut într-o scrisoare publicată în Financial Times că blocul „nu a îndeplinit” angajamentul de un million de obuze.
„Trebuie să ne reînnoim hotărârea și să ne dublăm eforturile pentru a ne asigura că ne oferim sprijinul atât timp cât este nevoie”, au îndemnat cei patru lideri.
Între timp, subsecretarul de stat al SUA Victoria Nuland a sosit la Kiev pentru discuții cu oficiali ucraineni și reprezentanți ai societății civile, a anunțat ambasadorul american Bridget Brink pe 31 ianuarie.
„Astăzi ne vom întâlni cu lideri guvernamentali, veterani și societatea civilă pentru a sublinia angajamentul nostru comun de a învinge agresiunea rusă în Ucraina”, a scris Brink pe X, fosta rețea de socializare Twitter.
Între timp, apărarea antiaeriană a doborât 14 din cele 20 de drone pe care armata rusă le-a lansat împotriva Ucrainei la începutul zilei de 31 ianuarie.
Dronele au fost doborâte în regiunile Nicolaev, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Kirovohrad și Harkov, a anunțat armata ucraineană într-un comunicat.
Cel puțin patru persoane, trei bărbați și o femeie, au fost rănite și infrastructura a fost avariată după un atac cu drone în Harkov, regiune aflată în estul țării, a declarat guvernatorul regional Oleg Sînîehubov. Pe 30 ianuarie, cel puțin trei persoane au fost ucise în întreaga Ucraină după un atac concertat cu drone și rachete rusești.
