Bună dimineața, dragi prieteni,
Conferința de Securitate de la Munchen care începe vineri, 14 februarie, este prefațată de câteva evoluții majore. Trimișii Statelor Unite în Europa – ministrul Apărării la Bruxelles și ministrul de Finanțe la Kiev – au transat liniile principale ale politicii administrației Trump în Europa.
Dar iată cele mai importante știri ale momentului:
- Președintele SUA, Donald Trump, a convenit cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, „să lucrăm împreună cât mai strâns și să ne vizităm reciproc”.
- Aflat la Bruxelles, ministrul american al Apărării, Pete Hegseth spune că Ucraina nu își va recăpăta granițele de dinainte de conflict, nu va intra în NATO și nu va fi apărată de soldați americani.
- Comisia Europeană și șase dintre cele mai influente națiuni europene, declară că la negocierile de pace trebuie să ia parte și Ucraina însăși, și Europa, iar garanțiile de securitate sunt condiția necesară pentru o pace durabilă.
- Președintele Ilie Bolojan și-a preluat mandatul interimar la Cotroceni. Primul telefon oficial – președintele R. Moldova, Maia Sandu, prima numire – consilierul de politică externă, Luminița Odobescu.
SUA: Ucraina nu va intra în NATO și nu își va recăpăta teritoriul dinainte de 2014
Președintele Donald Trump a discutat la telefon 90 de minute cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, despre Ucraina, Orientul Apropiat, energie, inteligența artificială și multe alte subiecte, inclusiv despre victoria comună în cel de-al doilea război mondial, relatează presa occidentală, inclusiv Europa Liberă.
Cei doi vor să încheie războiul cu Ucraina cât mai repede și pe această temă și pe altele, „să lucrăm împreună cât mai strâns și să ne vizităm reciproc”.
„Trump și Putin au înmărmurit Europa cu planul lor de pace pentru Ucraina”, titrează Politico. Este „o nouă realitate”.
Conversația vine în ajunul Conferinței de Securitate la care Statele Unite vor fi reprezentate de vicepreședintele JD Vance și pentru care ministrul Apărării, Pete Hegseth, trimisul special pentru Ucraina, și ministrul de Finanțe se află deja în Europa.
Aflat ieri la sediul NATO de la Bruxelles, Pete Hegseth a spus clar trei lucruri, rezumă BBC: Ucraina nu își va recăpăta teritoriile dinainte de conflict, este o așteptare „nerealistă”, Ucraina nu va face parte din NATO, iar trupele de menținere a păcii, după încetarea focului, nu vor fi sub umbrela NATO ca să se poată invoca articolul 5 și nici nu vor cuprinde soldați americani.
Pe scurt, Ucraina va pierde teritorii, iar securitatea Europei se află în mâna europenilor. Kievul nu poate avea decât o pace defavorabilă, cu impact negativ în toată regiunea, e concluzia amară ce se desprinde și din presa de la București.
Întrebat direct în Biroul Oval de o jurnalistă dacă Ucraina își va recăpa frontierele dinainte de 2014 – invadarea Crimeei și implicit teritoriile pierdute după invazia din 2022, președintele Trump a spus că nu este posibil, dar că își va recăpăta unele dintre ele.
Ulterior, Donald Trump a anunțat că o primă întâlnire ar putea avea loc în Arabia Saudică, scrie Politico. Posibil, un gest care cruță susceptibilitatea aliaților occidentali, de vreme ce precedenta administrație Biden respecta protocolele ONU privind un criminal de război ce urmeză să fie arestat.
De altfel, remarcă BBC, chiar dacă pacea nu poate veni atât de repede pe cât și-o doresc cei doi Mari, Vladimir Putin a obținut deja o victorie diplomatică.
La începutul războiului din 24 februarie 2022, ONU a adoptat cu o imensă majoritate, o rezoluție care a condamnat „folosirea ilegală a forței contra Ucrainei”, amintește corespondentul BBC la Moscova, Steve Rosenberg.
Pe de altă parte, Washington Post publică un reminder al bunelor relații personale dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
Aliații europeni: „Nimic despre Ucraina, fără Ucraina”
Aflați la Paris, la o conferință privind organizarea cât mai rapidă a ajutorului militar european pentru Ucraina, reprezentanții Comisiei Europene, alături de cei ai Franței, Germaniei, Marii Britanii, Poloniei, Italiei și Spaniei, au dat publicității o declarație, citată de The Guardian, în care reînoiesc principiul internațional rezumat de precedenta administrație de la Casa Albă prin sintagma „Nimic despre Ucraina, fără Ucraina”.
Potrivit acestui principiu, soarta unui stat nu poate fi hotărât de alte state, în speță de puterile nucleare/ Marile Puteri, fără ca țara în cauză să ia măcar parte la negocieri, așa cum s-a întâmplat la finele celui de-al doilea război mondial prin acordul de procentaj de la Moscova din octombrie 1944, confirmat la Yalta, în ianuarie 1945.
Pe de altă parte, liderii celor mai bine înarmate națiuni din Europa (citați mai sus), atrag atenția că Europa însăși trebuie să ia parte la negocierile de pace pentru Ucraina de vreme ce securitatea Ucrainei este un pilon cheie pentru securitatea continentului și, în primul rând, a Europei de Est, unde Rusia își revendică influența.
„Nu dați tăiați Ucraina de la negocierile de pace, îi spune Europa lui Trump”, titrează Politico folosind mesajul cheie.
Președintele Ilie Bolojan: „Moldova nu e singură, suntem împreună în aceeiași luptă”
În acest timp, la București, președintele Ilie Bolojan a făcut primele mutări ale mandatului său de interimar, limitat la trei luni.
Primul său mesaj public vorbește despre convorbirea sa telefonică cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, relatează Europa Liberă (care publică și răspunsul venit imediat del a Chișinău).
În contextul regional descris mai sus, „Moldova nu e singură. Suntem împreună, în aceeași luptă pentru un viitor mai bun!” nu pare deloc o formulă de politețe a Bucureștiului.
Cu atât mai relevantă numirea Luminiței Odobescu, fost ministru de Externe și ani de-a rândul reprezentanta României la Bruxelles, în funcția de consilier prezidențial în probleme de politică externă.
Având în vedere evoluțiile dramatice de pe scena internațională din ultimele 24 de ore, se pare că oricât de urgentă este agenda internă, de asemenea, marcată de probleme grave, cade în plan secund.
O relatare tardivă și amară completează tabloul dezolant al prestației prezidențiale a lui Klaus Iohannis. Fostul secretar de stat Iulian Fota povestește cum Palatul Cotroceni nu ar fi schițat niciun gest de administra securitatea națională, în lunile de după invadarea Ucrainei.
Nu întâmplător, Polonia se afla la conferința pentru Apărare de la Paris, iar România, la fel de vecină cu Ucraina și vizată de dominația Moscovei, nu.
Cronometrul a pornit demult. Cursa a ajuns aproape de linia de sosire...
Alte subiecte:
- Washington Post notează că Israelul ar putea ataca Iranul în primele șase luni ale lui 2025. Loviturile ar viza instalațiile din programul nuclear al Teheranului, descurajând inițiativa, dar ar destabiliza situația din Orientul Apropiat, avertizează un raport al serviciile de informații americane, inclusiv cel al Pentagonului.
- New York Times relatează că 53 de imigranți din Venezuela au fost trimiși la baza militară americană de la Guantanamo Bay din Cuba (folosită pentru suspecții de terorism) sub pază militară. Unele informații sugerează că ar fi vorba de persoane implicate în activități ilegale.
- Agenda legată de politicile verzi, nepoluante, pare pe cale de dispariție în Germania, notează Politico. Liderul CDU, Friedrich Merz, posibil noul cancelar după alegerile din 23 februarie, folosește calificative precum „woke” când se referă la vechile obiective. La schimbarea limbajului la Washington se referă NYT.
Nu uitați, ne puteți scrie pe e-mail la adresa treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Elena
