Într-o dimineață rece și umedă de aprilie, István Szakáts, coordonatorul proiectului din care face parte și spectacolul de operă „Waste Side Story”, ajunge cu un microbuz în colonia de la Pata Rât, Cluj-Napoca.
Urmează să ia voluntari din comunitatea de romi care vor participa direct, pe scenă, în spectacol.
„Haideți la operă!”, strigă el pe ulița noroioasă.
Mai ales copii și adolescenți îi ies în întâmpinare și îi spun entuziasmați că vor să vină. Adulții nu par prea încântați.
„Nu avem timp de operă. Trebuie să muncim să ne câștigăm pâinea”, spune scurt, în trecere, un bărbat care pune un sac de plastic plin într-un portbagaj de mașină.
„Recrutarea” ad-hoc durează aproape jumătate de oră.
Microbuzul care pleacă spre sala de repetiții adună cinci-șase adolescente, una dintre ele cu un copil mic în brațe.
„Unul dintre marile evenimente marcante ale Pata Râtului, care este evocat în operă, este evacuarea din 17 decembrie 2010, când o stradă întreagă a fost golită de către Primăria Cluj-Napoca și aruncată, practic, la groapă, cu o săptămână înainte de Crăciun”, spune István Szakáts.
El a înființat în urmă cu mai mulți ani o fundație, AltArt, care să reprezinte cauza socială, economică și culturală a comunității de la Pata Rât.
Cum s-a format comunitatea de la Pata Rât, Cluj-Napoca
Pata Rât este o zonă situată la șapte kilometri de centrul municipiului Cluj-Napoca, în care locuiesc peste 2.000 de persoane (70% romi), dintre care aproximativ 1.000 de copii.
Locuitorii romi din Pata Rât s-au mutat în zonă la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970.
Unii au fost împinși de sărăcie să se mute în apropierea gropii de gunoi a orașului și să lucreze ca colectori de deșeuri.
Majoritatea locuitorilor de la Pata Rât au ajuns însă aici în urma unor valuri succesive de evacuări, cauzate mai ales de dezvoltarea imobiliară a orașului Cluj-Napoca, care a început în anii 2000.
În decembrie 2010, autoritățile locale au trimis la Pata Rât 350 de locuitori care, până atunci, locuiau pe strada Coastei, aflată în zona semi-centrală a Clujului. A fost ultima mare evacuare din Cluj către Pata Rât, iar decizia a provocat proteste, despre care a scris toată presa națională și internațională.
Din când în când, Primăria Cluj-Napoca alocă un număr de locuințe sociale pentru care au rămas la groapa de gunoi.
Când grupul de la Pata Rât ajunge în sala de repetiții de la Opera Română din Cluj, artiștii lirici repetă deja pasaje muzicale din spectacol.
Regizorul Dan Vasile supervizează repetiția și explică, cu mișcări ample, logica indicațiilor pe care le dă artiștilor.
Oamenii se plimbă în centru, în zona luxury, cafenele, restaurante, shopping. Dacă rămâi în bula ta, e foarte dificil să înțelegi ce e în afară.Dan Vasile, regizor
Într-o pauză de repetiții, Dan Vasile spune că forma finală a libretului și a muzicii din operă a fost șlefuită în luni și luni de zile de documentare la Pata Rât.
A fost o muncă de echipă, care a presupus discuții cu locuitorii de la Pata Rât, lucru cu scenarista Mara Căruțașu și cu compozitorii germani Dominik Schuster și Tobias Gröninger.
Va ieși un spectacol - spune Dan Vasile - care să atragă atenția asupra unei realități pe care mulți clujeni par să o nege.
„Opera reprezintă zona aia de «glam», un pic de «snobeală». Și exact zona aia cred că e important să o atingem, acest tip de public, de audiență, care de obicei se menține un picuț la distanță de periferie”, spune regizorul.
„Oamenii de obicei se plimbă în centru, în zona luxury - cafenele, restaurante, shopping. Dacă rămâi în bula ta, e foarte dificil să înțelegi ce e în afară”, adaugă artistul.
Repetiția de la Opera Română din Cluj-Napoca este un spectacol în sine. Fetele venite de la Pata Rât se comportă pentru început mai mult ca niște spectatori, nu ca participanți direcți în spectacol.
„Ce frumos cântă. Ce frumoasă e doamna aceea”, șoptesc ele privind cu admirație la Anna Stănescu, una dintre artistele din opera Waste Side Story.
Apoi, pe măsură ce regizorul le explică detaliile rolului pe care îl vor juca, fetele de la Pata Rât devin mai atente și implicate, dar se uită în continuare cu priviri curioase la artiști, la regizor, la dirijor și la pianistă.
Una dintre fete a venit cu bebelușul în brațe. Copilul din Pata Rât pare singurul reprezentant din sală perfect dezinvolt, plimbându-se printre actori cu o pungă de pufuleți în mână.
La această repetiție se lucrează și scenele care aduc aminte de strămutarea familiilor de romi și de împărțirea locuințelor modulare în care urmau să se stabilească.
„Când am ajuns pe stradă toată lumea plângea, nimeni nu știa încotro s-o ia, nu știau ce se întâmplă cu ei, copiii erau afară cu mucii la nas”, își aduce aminte, într-un documentar realizat de fundația AltArt, Florin Stancu, victimă a evacuării din 2010.
„Toată lumea împacheta, care au apucat să împacheteze, că mulți dintre ei nu au apucat să împacheteze tot. Ce a fost și mai horror - faptul că nu știam care dintre noi primește locuință, care nu. Pentru că erau puse la bătaie 40 de locuințe. Or noi eram 76 de familii. Și toată lumea avea nevoie, era înainte de Crăciun cu o săptămână”, mai povestește Florin Stancu.
Opera „Waste Side Story”
Opera „Waste Side Story” e un proiect comun, inițiat și organizat de Goethe-Institut, Fundația AltArt, Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, cu sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României.
Spectacolul face parte din cadrul din proiectul Grand Opera Pata Rât, o inițiativă din zona artei angajate social.
Grand Opera Pata Rât este un proiect finanțat prin programul „În Stare de Bine” susținut de Kaufland România și implementat de Fundația AltArt, alături de Goethe-Institut București și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate.
Situațiile dramatice, tragice uneori, se regăsesc în spectacol și vor primi o doză suplimentară de realism prin prezența pe scenă a locuitorilor din Pata Rât.
„Ăsta nu este un spectacol, un narativ, o metaforă. E ceva foarte concret. Are și date de spectacol, firesc. Dar aveam mare nevoie să vedem figurile acelor oameni pe scenă. Să ne uităm la fețele lor și să ascultăm povestea cântată de interpreți. Să nu distorsionăm sub nici o formă realitatea, dimpotrivă”, spune regizorul Dan Vasile.
Premiera spectacolului de operă Waste Side Story are loc pe 10 mai 2024.
În spectacol sunt implicați patru soliști în formare din echipa Operei Naționale Române din Cluj-Napoca: Anna Stănescu, Adelin Ilca, Cătălin Moței și Zoltan Molnar.
Scenografia spectacolului este semnată de Magdy Hawash, iar pianista Lelia Serafinceanu se ocupă de pregătirea muzicală.
Orchestra spectacolului de operă Waste Side Story dirijată de Adrian Morar este formată din șase muzicieni: Diana Man (vioară), Flavius Ignat (violă), Ashley Green (violoncel), Adrian Muntean (contrabas), Grigore Ciobanu (trompetă), Lelia Serafinceanu (pian).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
