Marian Preda, rectorul Universității București, spune că trăim o perioadă mult prea lungă de incertitudine, cu multe conflicte, și asta ne costă. Ne mutăm de la o criză la alta și parcă am uitat să trăim tihnit, așezat, să nu ne mai temem de ziua de mâine.
Ceea ce se întâmplă în prezent nu cred că e o criză, e o multitudine de crize care s-au suprapus, susține profesorul.
„E o criză majoră de sisteme de guvernare. Soluțiile tradiționale nu mai cadrează cu societatea. De exemplu, noi alegem la 4 ani guvernanții sau la 5 ani în unele țări sau pentru unele funcții și reacționăm într-o clipită în social media față de orice altceva. Rapiditatea cu care putem să reacționăm în probleme curente ne face să fim nemulțumiți. E nevoie de adaptări ale sistemelor politice.”
Cine va rezista în fața acestor crize?
Omenirea a obosit după atâtea crize, toleranța oamenilor la schimbare e limitată, lumea ar vrea liniște, certitudini, rutină, să știi ce urmează, să fii liniștit, să nu mai ai mereu alte și alte surprize, spune Marian Preda.
Cine sunt cei care rezistă? „Rezistă cei care s-au obișnuit, ca să spun așa, au făcut o rutină din reacțiile înțelepte la crize. În primul rând, cred că e foarte important să nu ne hazardăm, să nu pariem pe o variantă sau alta, să nu facem predicții sigure, o să facă unii sau alții ceva. Să ne păstrăm principiile, să ne păstrăm valorile. Pe termen lung, ele vor fi importante. Să gândim cu mintea noastră.”
E important ca oamenii să nu mai ia repede, de-a gata, orice sugestie pe care ne-o face oricine, căci e plin de fake news și de dezinformare interesată, recomandă rectorul: „Repet, să facem o rutină din adaptarea noastră la crize, să ne obișnuim să nu mai reacționăm prea tare la crize și-atunci trebuie să ne luăm niște repere de valoare, repere morale.”
Urmăriți SmartJob pe YouTube
Extremismul = Terorism emoțional
Poate fi combătut extremismul? „Dacă cineva în spațiul public începe să țipe, să-ți strige ceva, să te acuze de ceva, e foarte complicat să reacționezi decent, dar cred că reacțiile la țipat trebuie să fie calmul, tăcerea, argumente de orice fel”, susține Preda.
Orice formă de agresivitate, de violență, presupune un anumit tip de șantaj, de presiune, cumva, incorectă, spune acesta: „E ca un fel de terorism emoțional acolo și cu teroriștii nu trebuie negociat, pentru că, dacă le dai satisfacție pentru moment, după aceea vor cere mai mult și mai mult.”
Și, totuși, ce facem cu acea parte a populației care mușcă momeala extremismului? „E nevoie să reparăm acest lucru prin educație, pentru că, din păcate, sunt foarte mulți oameni ignoranți, oameni foarte săraci, oameni mai puțin educați.”
Ascultați Podcastul SmartJob
„În politică au rămas oportuniștii”
Cine și cum conduce România, mai ales în această perioadă tulbure? Marian Preda crede că suntem mulțumiți că am intrat în Uniunea Europeană și în NATO, dar, mai încolo, România nu are un proiect de țară și marea problemă este că cei care ne conduc nu au o direcție.
Mulți dintre ei sunt decidenți de proastă calitate, consideră profesorul: „Oameni de slabă calitate, care produc efecte negative sau care încetinesc creșterea economică, încetinesc progresul, iau decizii proaste.”
Ce crede că s-a stricat în România în ultimii 10, 15 ani? Răspunde repede și simplu: calitatea a tot ce înseamnă oameni politici și administrație.
„Cei mai buni, cei mai competenți sunt într-o lehamite generală față de politică și de administrație. Au mers în zone private, unii au plecat în Occident. În politică au rămas oportuniștii. Și asta e o mare problemă pentru România. Noi nu avem un stat care să producă elite administrative eficiente”, susține Marian Preda.
Își exprimă, însă, optimismul, dar pe termen mediu și lung, nu scurt: „Văd multe procese pozitive în criza aceasta, în incertitudinea generală. Văd mulți oameni de foarte mare calitate, tineri excepționali și ei vor schimba România în bine.”
Ce le spune, totuși, tinerilor care vor să părăsească țara? „Plecați dacă e neapărată nevoie, dar nu uitați să vă păstrați legăturile cu România și să vă întoarceți. Este esențial pentru noi, aici, să le creăm oportunități de a se întoarce.”
