Pe 6 aprilie, cel mai căutat nume din Serbia a fost Djuro Macut – pe care președintele Aleksandar Vučic tocmai îl nominalizase pentru funcția de premier.
„Cred că va aduce un altfel de discurs în viața publică și va ajuta la domolirea tenisiunilor. Totodată, cred că va face multe lucruri bune și importante pentru țara noastră”, a spus Vucic.
Tensiunile la care se referea au dus la demisia, în ianuarie, a fostului prim ministru, Milos Vučevic, în urma unor proteste conduse de studenți, care au durat trei luni, în întreaga Serbie.
Protestatarii au cerut socoteală și au acuzat guvernul de corupție și supraveghere deficitară a reconstrucției clădirii gării din Novi Sad, al cărui acoperiș s-a prăbușit, în noiembrie, și a provocat moartea a 16 oameni.
Cine este Djuro Macut?
Macut (62 de ani) este unul dintre cei mai importanți experți din Serbia în domeniul endocrinologiei, specializat în studiul hormonilor. Și-a obținut diploma de medic, masteratul și doctoratul la Belgrad, unde s-a născut.
Macut este director adjunct al Clinicii de endocrinologie de la Centrul clinic universitar din Serbia și profesor titular la Universitatea din Belgrad. Predă și la Atena și Skopje.
Macut este președinte al Societății sârbe de endocrinologie reproductivă și este recunoscut la nivel internațional pentru expertiza sa în domeniul sindromului ovarului polichistic (SOPC). Este membru al consiliului de administrație al Societății Europene de Endocrinologie.
În 2024, președintele sârb Aleksandar Vucic i-a acordat Ordinul Steaua lui Karadjordje, clasa a doua, pentru activitatea și contribuțiile sale în Serbia. Aceasta este a treia cea mai înaltă distincție de stat din Serbia.
Este membru al Comitetului director pentru înființarea Mișcării pentru oameni și stat, inițiată de Vucic. Aceasta este o nouă mișcare politică centrată în jurul partidului de guvernământ al lui Vucic, deși detaliile privind modul în care va funcționa rămân rare. Vucic a declarat că mișcarea „face apel la cetățenii onorabili să contribuie la Serbia cu abilitățile și cunoștințele lor și să o ajute să devină cea mai de succes din istoria sa”.
Rețeta lui Macut
În primul discurs din Parlament, susținut pe 15 aprilie, Macut a spus că protestele conduse de tineri sunt o expresie naturală a disidenței, dar a criticat folosirea blocajelor rutiere și școlare ca tehnici de protest.
„Când le negi altora dreptul la educație și la mișcare, devii un uzurpator al libertăților altora”, a spus el, promițând să sprijine implicarea tinerilor – dar numai în cadrul legal și constituțional.
El a promis să redeschidă universitățile, spunând că Serbia este „obosită de blocade și diviziuni”.
El a promis să mențină direcția actuală a politicii externe a Serbiei și a reafirmat sprijinul continuu pentru etnicii sârbi din Kosovo. De la declarația de independență a Kosovo din 2008, pe care Serbia încă o respinge, au existat tensiuni continue între cele două țări.
Aceste tensiuni se învârt în primul rând în jurul etnicilor sârbi din nordul Kosovo, care resping autoritatea Pristinei și au încercat să mențină structuri de guvernare paralele cu sprijinul Belgradului. Uniunea Europeană conduce dialogul dintre cele două țări din 2011, cu scopul de a normaliza relațiile.
Alți membri ai cabinetului
Sunt zece fețe noi printre cei 30 de membri ai cabinetului.
Noul ministru al educației, Dejan Vuk Stevanovic, este singurul profesor de la Facultatea de Educație care s-a opus public blocadei conduse de studenți încă de la început.
Invitat frecvent în mass-media pro-guvernamentală, el i-a criticat atât pe profesori cât și pe studenții care cer tragerea la răspundere a celor vinovați de tragedia de la Novi Sad.
Noul candidat la funcția de ministru al informațiilor, Boris Bratina, este cunoscut pentru retorica sa anti-europeană și pentru interzicerea Pride Parade.
El a fost filmat strigând „Serbia și Rusia – nu avem nevoie de Uniunea Europeană!” la un miting de la Belgrad din 2009, când a ars și steagul UE. Serbia susține oficial că aderarea la Uniunea Europeană, cel mai mare investitor al său, rămâne obiectivul său strategic.
„Nu am o părere complet pozitivă despre UE și poate că aici mă deosebesc de ceilalți. Nu aș încuraja entuziasmul excesiv față de UE, deoarece are o mulțime de probleme proprii”, a declarat Bratina, pe 14 aprilie, pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL.
Deschiderea de noi capitole în negocierile de aderare a Serbiei la UE a fost blocată din decembrie 2021.
Bratina a numit marșul Pride „o procesiune a bolnavilor” și a spus că astfel de evenimente nu aparțin „culturii profund heterosexuală” a Serbiei. Belgrade Pride a cerut retragerea nominalizării sale.
La fel ca potențialul său viitor șef, Bratina este membru al Mișcării pentru Oameni și Stat.
La ce ne putem aștepta de la noul guvern al Serbiei?
Membrii opoziției și analiștii nu se așteaptă la schimbări majore în politica internă sau în poziția internațională a Serbiei, mai ales că Serbia continuă să refuze să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei și menține legături istorice și culturale cu Moscova.
Serbia va rămâne, de asemenea, partenerul preferat al Chinei în Balcani și va continua „prietenia de fier”, după cum descrie Vučić relațiile cu Beijingul.
„Faptul că noul prim-ministru [desemnat] este membru al mișcării nou formate a lui Vučić arată deja că nu este un candidat independent din punct de vedere politic”, spune Zoran Stojiljkovic, profesor la Facultatea de Științe Politice din Belgrad.
„Această alegere sugerează în mod clar că va fi un fel de «figură politică», deoarece îi lipsește o experiență politică semnificativă și nu garantează autonomia față de președintele Serbiei”, adaugă Stojiljkovic.
Pe 6 aprilie, președintele Parlamentului sârb, Ana Brnabic, a spus despre premierul desemnat că este „curajos, calm și stabil – tot ce are nevoie guvernul sârb în acest moment". Premierul demisionar Miloš Vučević a adăugat că Macut este o persoană „care poate deschide un dialog social".
Dar unii lideri ai opoziției spun că numirea este una pur simbolică.
Dragan Djilas de la Partidul Libertății și Justiției a spus că Vučić „câștigă timp” nominalizând pe cineva care „nu va alege miniștri, nu va modela politica sau nu va lua decizii".
Partidul Serbia Centrală a adăugat că „nu contează cine conduce guvernul când este clar că Vučić este la conducere”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
