Şedinţa de Guvern, care trebuia să înceapă joi la ora 12:00, a început după ora 21:00. „Facem bugetul noaptea ca hoții”, a spus prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Fără să menționeze deficitul, el a spus la începutul ședinței că bugetul de anul viitor țintește o creștere economică de 150 de miliarde de lei, adică 3,4% din PIB, iar la investiții este prevăzut un procent de 7%.
Ciolacu a susținut că nu va crește taxele anul viitor și a spus în acest context că are „pretenții” de la ANAF și Autoritatea Vamală ca să-și facă treaba mai eficient.
Premierul a adăugat că propunerea salariului minim în 2024 este de 3.700 de lei începând din luna iulie pentru a asigura „predictibilitate” mediului privat.
Surse din interiorul Executivului au spus anterior pentru Europa Liberă că motivul întârzierii îl reprezintă „procedurile logistice și de pregătire”, care „au durat mai mult decât s-a estimat inițial”.
O primă amânare de o oră a fost pentru ca proiectul de buget pe anul 2024 să primească avizele necesare pentru a fi adoptat.
Consiliul Economic şi Social (CES) a decis să avizeze negativ proiectul, cu 28 de voturi împotrivă şi patru voturi favorabile.
CES a decis să dea un aviz negativ şi pe Ordonanţa „Trenuleţ”, cu unanimitate de voturi: 34 de voturi împotrivă.
În ciuda faptului că avizul este consultativ, Consiliul Economic şi Social își transmite astfel neîncrederea față de cele două proiecte.
Confederația Patronală Concordia, membră în CES, a explicat joi că un aviz pozitiv ar fi fost „iresponsabil”, deoarece „vedem un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor”.
„Nu a existat niciun fel de consultare și discuție cu nicio industrie. Dialogul social este din nou o formă care bifează o cerință legală și nimic mai mult”, menționează reprezentanții mediului privat.
Concordia spune, de exemplu, că ANAF își propune să colecteze 30 de miliarde în plus anul viitor deși anul acesta este cu 12 miliarde sub ținta stabilită.
În privința fondurilor europene și a încasărilor din PNRR, mediul privat arată că Guvernul se așteaptă la peste 60 de miliarde de lei, deși dintre cele 55 de miliarde pe care și le-a propus în 2023 va realiza puțin sub 29 de miliarde.
„Cele 12 miliarde în plus pe care Guvernul consideră că le va colecta suplimentar din CASS, după extinderea bazei, sunt și ele cu un semn de întrebare în lipsa unei fundamentări din care să înțelegem cum s-a ajuns la această cifră”, mai adaugă Concordia.
O altă măsură fiscală din proiectul de buget pe anul viitor este legată de aria de deductibilitate a sponsorizărilor, care este din nou restrânsă, deși acest sistem a generat foarte multe beneficii sociale la costuri foarte mici, mai arată sursa citată.
Concordia mai atrage atenția asupra fondului de tranziție, care deși alimentat din supraimpozitarea companiilor din energie, este „gol” în proiectul de buget.
În plus, plafoanele programului Rabla scad semnificativ, deși banii din Fondul de Mediu nu pot fi realocați spre alte zone bugetare.
Impozitul pe cifra de afaceri „rămâne cu neclarități semnificative”, iar mediul de afaceri acuză că sunt prevăzute „decizii fiscale care vor avea efect retroactiv”.
De asemenea, Guvernul înăsprește pentru evaziune, o măsură care este privită cu ochi buni, însă Concordia se teme că „în lipsa reformării și digitalizării ANAF, instituția va deveni mai opresivă tot cu bunii contribuabili, nu cu evazioniștii”.
