Ministrul ucrainean al Protecției Mediului și a Resurselor Naturale, Ruslan Streleț, și ministrul moldovean al Mediului, Sergiu Lazarencu, au vorbit jurnaliștilor la Chișinău, unde Streleț a făcut o scurtă escală pe 28 mai pentru discuții despre pașii pe care cele două țări îi vor face pentru apropierea de UE.
Cu o zi înaintea vizitei despre care cei doi miniștri au spus că a fost planificată mai demult, imagini video difuzate pe Facebook de o localnică din Ucraina și preluate rapid în R. Moldova înfățișau o porțiune considerabilă a albiei Nistrului secată, mai jos de Hotin.
În vreme ce autoarea clipului de pe social media spune în spatele camerei că „așa ceva nu a mai existat vreodată”, alți comentatori care ar locui în zonă spun în comentarii că aceasta nu este o situație neobișnuită, iar Nistrul s-ar fi redus în proporții asemănătoare și în alți ani.
Imaginile cu Nistrul secat la Hotin au fost preluate de presa rusească în articole care preiau narațiuni mai vechi ale Kremlinului, de astă dată despre Kievul care ar „fura Moldovei cel mai mare râu” pentru a produce curent electric în amonte pe Nistru, adăugând și un avertisment nou că R. Moldova ar risca să rămână fără apă în cursul acestei veri, pentru că Ucraina ar deversa acum masiv apă din lacul de acumulare al centralei Novodnistrovsk, care s-ar goli.
Vorbind alături de omologul său ucrainean, ministrul moldovean al Mediului, Sergiu Lazarencu, a spus însă jurnaliștilor la Chișinău, pe 28 mai, că deversările de la Novodnistrovsk s-au făcut în mod regulamentar, iar în acest moment „nu există riscuri”.
Schimbarea climei sau nevoia de a spori producția de energie electrică
Hidrocentrala de la Novodnistrovsk și lacul său de acumulare se află în amonte pe Nistru, la aproximativ 15 kilometri de granița cu R. Moldova.
Presa ucraineană a scris că autoritățile au folosit hidrocentrala la capacitate maximă, deversând volume mari de apă din lacul de acumulare, pentru a compensa deficitul de energie electrică apărut în Ucraina după bombardarea infrastructurii sale energetice de către Rusia, în această iarnă și primăvară.
În noaptea de 29 martie, forțele rusești au bombardat chiar și hidrocentrala Novodnistrovsk, în ciuda proximității sale de granița cu R. Moldova.
Patrula de protecție a peștelui Cernăuți a spus și ea că nivelul apei în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk a scăzut brusc de la mijlocul lunii aprilie până la mijlocul lunii mai, de la 120,83 metri deasupra nivelului mării la 114,9 m.
Un comunicat al instituției avertiza că scăderea nivelului apei „provoacă pagube semnificative ihtiofaunei lacului”.
Imagini din satelit obținute de Europa Liberă cu ajutorul platformei Planet sugerează de asemenea reducerea volumului de apă în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk, în ultima lună, dar nu o scădere dramatică.
Deversările din lacul de acumulare pentru a spori producerea de curent electric nu explică însă scăderea apei Nistrului la Hotin, zonă aflată mai sus de Novodnistrovsk.
Imaginile din satelit arată că, în prezent, lățimea Nistrului este la Hotin de numai 125 de metri față de zona inundabilă a râului, de 325 de metri.
Explicația dată de ministerul moldovean al Mediului într-un comunicat este lipsa precipitațiilor în munții Carpați.
În declarațiile făcute jurnaliștilor la Chișinău, pe 28 mai, ministrul ucrainean Streleț a spus că „este complicat de găsit motivul” pentru care a scăzut acum nivelul apei în Nistru, dar a avertizat că o cauză sunt și schimbările climatice.
Ministrul ucrainean a mai spus că Agenția de Resurse a Apelor din Ucraina și autoritățile din R. Moldova își vor uni eforturile pentru a ajunge la o decizie despre ce acțiuni urmează să fie întreprinse.
De altfel, Ministerul Mediului și Agenția „Apele Moldovei” au dat asigurări la rândul lor că deversările de la Novodnistrovsk nu afectează alimentarea populației din R. Moldova cu apă sau „menținerea condițiilor de viață din ecosistemele acvatice”.
Cele două instituții susțin într-un comunicat de presă că „aceste fenomene hidrologice” nu vor afecta Moldova deoarece „scurgerea pe teritoriul țării este compensată din lacul de acumulare Nistrean ce asigură un volum suficient pentru acoperirea necesității atât pentru alimentarea cu apă a populației cât și menținerea condițiilor de viață din ecosistemele acvatice”.
„Situația prezentată în imaginile video s-a creat din cauza deversărilor din lacul de acumulare Nistrean în perioada aprilie-mai, a debitelor mici cauzate de lipsa precipitațiilor în munții Carpați și revenirii fluviului Nistru în albia sa naturală în această regiune”, se mai spune în comunicat.
Agenția „Apele Moldovei” precizează că este în contact permanent cu instituțiile de resort din Ucraina.
Autoritățile ucrainene nu au comentat, deocamdată, imaginile de pe fluviul Nistru.
O retorică similară a avut succes și în România anului 2023 după ce, în februarie, ucrainenii au anunțat că au început lucrările de dragare pe Canalul Bâstroe, pentru ca nave de capacitate mai mare să poată poată ajunge din Ucraina, la Marea Neagră. După dragare, șenalul navigabil urma să aibă o adâncime de 6.5m.
Autoritățile române au solicitat oprirea imediată a lucrărilor pe motiv că ar fi pus în pericol biosfera Deltei Dunării.
„Există niște tratate internaționale pe care toată lumea trebuie să le respecte pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului și asupra Deltei Dunării”, declara în februarie 2023 Sorin Grindeanu, ministrul de atunci al Transporturilor din România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
