Aderarea „deplină” a României la Schengen, adică și pe cale terestră / rutieră, după ce a fost admisă în spațiul comunitar pe cale aeriană și maritimă, rămâne un obiectiv major al autorităților centrale.
Ar însemna tranzit liber, fără controale la granițe, ceea ce mai ales în cazul transportului rutier de mărfuri ar putea însemna avantaje economice și de timp.
Totuși, legislația europeană și Schengen permite statelor membre să reintroducă temporar controale la frontiere cu alte state Schengen, iar o parte dintre acestea au și făcut-o, arată agenția de presă Reuters într-o trecere în revistă a măsurilor luate de unele țări.
Lista notificărilor cu privire la controalele temporare este de altfel disponibil și pe site-ul Departamentului de Migrație și Afaceri Interne al Uniunii Europene.
În condițiile în care Uniunea Europeană se confruntă cu o creștere a sosirilor de migranți, legale și ilegale, unele țări membre au reintrodus controalele temporare la frontieră în ceea ce este cunoscut în mod normal drept o zonă largă de liberă circulație - spațiul Schengen, remarcă agenția.
De altfel, acest argument a fost folosit în lunile trecute și de ministrul de Interne austriac Gerhard Karner când a explicat veto-ul Austriei cu privire la aderarea României la Schengen.
În cele din urmă, sprijinită de Comisia Europeană și de restul statelor UE, România a fost admisă parțial în spațiul comunitar, alături de Bulgaria, dar Austria a evitat să se pronunțe dacă își va menține veto-ul pentru aderarea terestră, care ar urma să fie rediscutată la nivelul statelor UE în acest an.
Pe de altă parte, Germania, unul din principalii susținători ai României în aderarea la Schengen - fapt reconfirmat și sâmbătă, la întâlnirea cancelarului Olaf Scholz cu premierul Marcel Ciolacu, de la București - se numără printre statele care au reintrodus controale temporare la frontierele cu unele state din acest spațiu, după cum reiese din analiza Reuters.
Ce țări Schengen au reintrodus controale
Legislația Schengen prevede controalele ca o măsură excepțională, aplicată pentru evitarea amenințărilor grave la adresa securității interne sau a politicilor publice, subliniază agenția de presă.
Astfel, există mai multe țări care au reintrodus sau au înăsprit controalele temporare:
Austria efectuează controale la granița cu Cehia, până în 16 aprilie; cu Slovenia și Ungaria până în luna mai și cu Slovacia până pe 2 iunie.
Autoritățile austriece au invocat presiunile asupra sistemului de primire a azilului - argument adus și pentru veto-ul dat României - respectiv preocupări legate de arme, contrabanda cu persoane și rețele infracționale conexe războiului din Ucraina.
La rândul său, Danemarca controlează, până în luna mai, tranzitul terestru și maritim din Germania, conform datelor UE.
Pe fondul amenințărilor cu terorismul, Franța a reintrodus controale la granițele cu statele Schengen, încă din noiembrie 2023 până în 30 aprilie 2024.
Germania a stabilit controale la frontierele sale terestre cu Polonia, Republica Cehă și Elveția până pe 15 iunie, invocând o creștere a migrației și a contrabandei, pe fondul situației de securitate din Orientul Mijlociu.
Verificările la frontiera terestră cu Austria sunt în vigoare până în mai, Germania invocând tensiuni asupra sistemului său de primire a azilului, amenințări la securitate legate de Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina.
Totodată, Berlinul a declarat că va introduce controale temporare la frontieră ca parte a securității sporite cu ocazia Campionatului European de fotbal din 2024, pe care îl va găzdui începând cu 14 iunie.
România a intrat în Schengen cu granițele aeriene și maritime. Cum a fost la miezul nopții pe Aeroportul Otopeni
Controalele Italiei la granița cu Slovenia vor dura de asemenea până în iunie, după ce Roma a invocat creșterea riscului de violențe în UE ca urmare a atacului Hamas asupra Israelului și riscul infiltrării unor teroriști în valurile neregulate de migrație de pe ruta Balcanilor.
Norvegia, non-membră UE, dar parte a aranjamentului Schengen, a restabilit până în mai controalele la frontieră în porturile cu feriboturi către zona Schengen, după ce a invocat amenințări la adresa infrastructurii sale și a serviciilor de informații străine.
Slovenia a instalat controale la frontieră cu Croația și Ungaria până în iunie, argumentând prin deteriorarea situației de securitate în Orientul Mijlociu și Ucraina, o mare amenințare a terorismului și crima organizată din Balcanii de Vest.
Suedia și-a înăsprit controalele la frontieră din noiembrie 2023 până în mai 2024, după ce arderile Coranului au atras amenințări din partea militanților islamiști la adresa politicilor publice și a securității interne.
Reuters mai menționează că Finlanda a închis stațiile de trecere de la granița sa terestră cu Rusia - care nu este însă un stat Schengen - pentru o perioadă nedeterminată.
Decizia a venit ca răspuns la un val de solicitanți de azil din țări terțe despre care susținea că ar fi fost orchestrate de Moscova, acuzație negată de Kremlin.
Autoritățile finlandeze au inclus mai multe porturi pe lista celor unde călătoriile din Rusia sunt interzise.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
