Bărbatul atacat de urs este şeful Salvamont din Predeal, conform Ştirile ProTV. El a fost găsit în stare de inconştienţă pe strada Tudor Vladimirescu, iar la faţa locului au fost trimise două echipaje SMURD, scrie Agerpres.
Serviciul judeţean Salvamont Braşov, de care aparţine formaţiunea salvamontiştilor din Predeal, a confirmat că persoana atacată de urs este un membru al echipei sale. Nu a precizat dacă este vorba de şeful formaţiunii.
Bărbatul se afla în afara orelor de program, a adăugat Salvamont Braşov.
Conform Agerpres, bărbatul este internat în prezent la secţia de Terapie Intensivă Spitalul Judeţean din Braşov.
„Bolnavul a fost adus aseară de la Predeal cu multiple traumatisme cranio-faciale, toracice, plăgi anfractuase la nivelul scalpului și feței, fracturi de mandibulă și multiple fracturi costale provocate de animal sălbatic”, a spus purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Marius Leonte.
Serviciul Salvamont Braşov a făcut un apel ca „în aceste momente delicate, la solicitarea familiei (...) publicul și reprezentanții mass-media să manifeste respect pentru viața privată”.
„Gândurile și sprijinul nostru se îndreaptă către colegul nostru, alături de speranța sinceră într-o recuperare cât mai rapidă și completă”, a mai transmis Salvamont Braşov.
Controverse cu privire la posibile soluţii
Preşedintele Salvamont Romania, Sabin Cornoiu, a readus în discuţie, după incident, nevoia unei „analize pertinente” cu privire la schimbarea comportamentului unora dintre urşi, care nu mai fug din calea omului, ci riscă să atace.
„Se repetă frecvent astfel de incidente și probabil vor fi din ce în ce mai dese. Nu trebuie să ne culcăm pe o ureche că nu se vor mai întâmpla, deoarece animalele devin din ce în ce mai curajoase, pătrund în localități și se apropie de casele oamenilor”, a spus el la B1 TV, citat de dcnews.
La rândul său, prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu, a spus că autorităţile anticipau că se va ajunge într-o astfel de situaţie, în condiţiile în care problema urşilor care coboară în localităţi turistice de la munte datează de mulţi ani, conform News.ro.
El spune că astfel de evenimente ar fi putut fi evitate dacă legea din România ar permite recoltarea mai multor urşi.
Pe de altă parte, activiştii de mediu au criticat constant iniţiativele de lege care au prezentat ca o posibilă soluţie creşterea cotei de recoltare a urşilor, considerând că dă loc abuzurilor şi vânătorii de trofee de vânătoare.
Organizațiile au solicitat un studiu de impact şi soluţii alternative, respectiv aplicarea unui ordin de ministru, din 2018, care prevedea un plan de conservarea a populaţiei de urs, care prevede abordarea integrată a temei.
Potrivit statisticilor furnizate de Ministerul Mediului anii trecuți, în România ar exista aproximativ 8.000 de urşi bruni, un număr record, dar datele nu au fost actualizate.
Planul pentru conservarea ursului brun în România - amintit de activişti - şi pentru care autorităţile au obţinut fonduri UE de 11 milioane de euro includea şi un studiu pentru stabilirea exactă a populaţiei de urşi. Studiul trebuia finalizat în 2023, dar nu a fost gata la timp şi autorităţile au obţinut fazarea proiectului, pentru următorul exerciţiu european, 2024-2027.
După tragedia din munţii Bucegi, din iulie 2024, când o tânără de 19 ani a murit după ce a fost atacată de un urs pe traseul turistic Jepii Mici, Ministerul Mediului a iniţiat o lege prin care numărul de urşi care pot fi ucişi într-un an a crescut, fiind în prezent dublu.
Cota de recoltare anuală, în scop de prevenţie, respectiv de intervenţie, a fost crescută de la prin legea adoptată de Parlament şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în 23 iulie, de la 220 de exemplare la 486. Cota este aplicabilă şi pentru 2024 şi pentru 2025.
O iniţiativă similară, din 2023, demarată de fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna, în ultima zi de mandat şi prin care cota de recoltare era ridicată la 423 de urşi bruni, a fost contestată de activişti, inclusiv printr-o petiţie transmisă de Agent Green la Parlamentul European.
ONG-ul de mediu susţinea că îndepărtarea forțată a urșilor, inclusiv prin uciderea lor, nu reprezintă soluția și că va amplifica problema. Activiștii au criticat tot atunci şi o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, din 2021, care muta răspunderea privind uciderea urşilor de la Ministerul Mediului către primării.
Ordonanţa venea într-un context foarte controversat, în care prințul Emanuel de Liechtenstein (Emanuel von und zu Liechtenstein) a vânat unul dintre cei mai cunoscuți urși din pădurile românești, Arthur. El s-a folosit de o derogare oferită de Ministerul Mediului pentru uciderea altui exemplar, un urs violent, însă a ucis un urs simbolic pentru Carpaţii româneşti.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
