„Operațiunea militară specială a unit societatea noastră mai mult ca oricând, contribuind la epurarea oamenilor care nu simt că aparțin istoriei și culturii Rusiei”, a spus Serghei Lavrov, la conferința anuală a Ministerului de Externe.
El a adăugat că „unii au ales să plece, dar alții au început să gândească”.
Zeci de mii de ruși au plecat din țară după invadarea Ucrainei, în februarie 2022, iar alte câteva mii au fugit după ce Kremlinul a anunțat mobilizarea.
Potrivit Agenției France Presse (AFP), nu este prima oară când Moscova folosește termeni ca „purificare” când vorbește despre presupusele succese în campania din Ucraina – care este, la rândul ei, în limbajul Kremlinului, una de „denazificare”.
În martie 2022, președintele Vladimir Putin spunea: „Sunt sigur că o autocurățire atât de pură și de necesară a societății noastre ne va consolida țara”.
Putin a împărțit atunci societatea în „patrioți” și „trădători și gunoaie”.
Economie de război
În declarațiile sale de joi, ministrul Lavrov a spus printre altele că invazia din Ucraina („operațiunea specială”, cum îi spune Rusia) a provocat un „boom” al industriei civile și militare rusești.
El a mai spus că Rusia continuă să-și „reducă dependența economică de Occident”, o altă consecință bună, în opinia lui, a războiului declanșat în urmă cu aproape doi ani.
Recent, Rusia a anunțat că economia ei a crescut cu 3,5% în 2023 - în vreme ce Germania, de pildă, a cunoscut o recesiune.
Economiștii occidentali spun însă că punerea pe picior de război a economiei rusești prezintă riscuri importante, iar optimismul afișat de Kremlin este exagerat.
„Economia rusă se încălzește prea tare pe un butoi cu pulbere”, titra Reuters, spre sfârșitul anului trecut.
Alba-i neagră (și invers)
Pe măsura izolării tot mai mari a Rusiei pe plan internațional, oficialii de la Moscova și presa aservită lor și-au făcut un obicei din lăudarea beneficiilor pe care le-ar fi adus ruperea legăturilor cu lumea democratică.
Printre „realizările” menționate cel mai frecvent sunt înlocuirea produselor de import cu altele locale, care ar fi de o mai bună calitate, într-un proces care repune în mișcare tradiționala inventivitate rusă.
Altă realizare ar fi o atmosferă mai bună în societate, chiar patriotică, neîntinată de contactul cu cultura Occidentului „decadent”.
Pe 28 decembrie, într-o știre tipică, agenția de știri TASS anunța de exemplu cum veniturile cinematografelor rusești au revenit la cifrele dinaintea pandemiei, asta în condițiile în care, din cauza sancțiunilor, nu mai vin în țară filme de la Hollywood, locul lor fiind luat mai ales de filme rusești.
„Cred că în 2024 sumele încasate vor fi încă și mai mari, judecând după avântul pe care îl ia industria noastră cinematografică”, a declarat atunci viceprim-ministra rusă Tatiana Golikova, care este și în consiliul Fundației Cinematografice a Rusiei.
