Linkuri accesibilitate

Zelenski laudă acordul de încetare a focului. Rusia e precaută. Donald Trump: „Rusia nu are altă cale de ieșire decât încetarea focului”


Președintele SUA, Donald Trump (centru), președintele rus Vladimir Putin (stânga), președintele ucrainean Volodimir Zelenski (dreapta) - ilustrație RFE/RL.
Președintele SUA, Donald Trump (centru), președintele rus Vladimir Putin (stânga), președintele ucrainean Volodimir Zelenski (dreapta) - ilustrație RFE/RL.

Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la propunerea de încetare a focului de 30 de zile în Ucraina, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat acordul și a spus că „depinde doar de Rusia să facă pace”.

La Washington, președintele Donald Trump a declarat miercuri că „Rusia trebuie să se oprească”.

„Am ajuns la jumătatea drumului cu încetarea focului, acum Rusia trebuie să se oprească. După aceea cred că nu ne vom mai întoarce niciodată la război, cred că se va întâmpla ceva”, a spus Donald Trump.

„Rusia nu are altă cale de ieșire decât încetarea focului”, a adăugat el. „Dacă va fi nevoie, îi vom sancționa, dar sper că nu va fi nevoie. Din punct de vedere financiar, putem face lucruri foarte neplăcute, foarte rele, devastatoare pentru Rusia, dar nu vreau.”

Președintele american Donald Trump a inversat politica SUA cu privire la război, lansând discuții bilaterale cu Moscova și suspendând ajutorul militar și partajarea informațiilor cu Ucraina, spunând că Kievul trebuie să accepte condițiile pentru a pune capăt conflictului.

Marți, Statele Unite au convenit cu Ucraina să reia ajutorul militar și partajarea informațiilor, după ce Kievul a declarat în timpul discuțiilor de la Jeddah, din Arabia Saudită, că este gata să susțină o propunere de încetare a focului.

„Când vorbim despre încetarea focului [cu Ucraina], am vorbit despre teritorii, cine se retrage - am discutat multe lucruri [cu Ucraina]. Nu vrem să pierdem timpul, oamenii mor. Rusia nu este în cea mai bună situație acum. Sper ca [Putin] să obțină o încetare a focului”, a conchis liderul de la Casa Albă.

Kremlinul așteaptă detalii de la SUA și ar putea condiționa armistițiul de oprire a livrării de arme către Ucraina

Surse de rang înalt de la Kremlin au declarat pentru Reuters că un acord va trebui să țină cont de progresele Rusiei și să abordeze preocupările acesteia.

Kremlinul a spus că studiază cu atenție rezultatele întâlnirii din Arabia Saudită și că va aștepta detalii de la secretarul de stat american Marco Rubio și de la consilierul pentru securitate națională la Casa Albă, Mike Waltz.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a sugerat că un reporter i-a luat-o „înainte” atunci când a întrebat dacă Rusia intenționează ceară ridicarea sancțiunilor internaționale în schimbul încetării focului în Ucraina.

„Rubio și Waltz au spus că ne vor transmite informații detaliate prin diverse canale despre esența conversației care a avut loc la Jeddah. În primul rând, trebuie să primim această informație", a spus Peskov.

Bloomberg scrie că Moscova va tergiversa cât de mult va putea negocierile de încetare a focului pentru a obține cel mai bun acord. Mai mult, printre multe condițiile pe care ar putea să le pună se află și cererea ca SUA să oprească livrările de arme către Ucraina.

Invazia Ucrainei de către Rusia din 2022 s-a soldat cu sute de mii de morți și răniți, a strămutat milioane de oameni și a declanșat cea mai mare confruntare dintre Moscova și Occident de la criza rachetelor din Cuba din 1962.

Președintele Vladimir Putin a spus în repetate rânduri că este gata să vorbească despre încheierea războiului, iar Trump a spus despre Putin că-l crede că vrea să pună capăt războiului, deși alți lideri occidentali s-au arătat reticenți.

Trump a spus marți că speră că Rusia va fi de acord cu o încetare a focului și că va vorbi cu Putin săptămâna aceasta.

Putin s-a arătat nu o dată gata să negocieze un acord cu Trump, dar fără concesii teritoriale majore și cu condiția ca Kievul să abandoneze ambițiile de a adera la NATO.

„Capcană” pentru încetarea focului?

O sursă de rang înalt din Rusia a declarat pentru Reuters că lui Putin i-ar fi greu să fie de acord cu ideea de încetare a focului fără a-și dezvălui termenii și a obține un fel de garanții.

„Este dificil pentru Putin să fie de acord cu acest lucru în forma sa actuală”, a declarat pentru Reuters sursa, care a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității situației. „Putin are o poziție puternică pentru că Rusia avansează”.

Sursa a spus că, fără garanții, alături de încetarea focului, poziția Rusiei ar putea deveni rapid mai slabă și că Moscova ar putea fi apoi acuzată de Occident că nu a reușit să pună capăt războiului.

„Deci da, suntem în favoarea unui armistițiu cu ambele mâini, dar avem nevoie măcar de garanții-cadru și cel puțin din partea Statelor Unite”, a spus sursa.

O altă sursă rusă de rang înalt a spus că propunerea de încetare a focului pare, din perspectiva Moscovei, o capcană, pentru că lui Putin i-ar fi greu să oprească războiul fără niște garanții sau angajamente concrete.

O a treia sursă rusească a spus că imaginea de ansamblu este că Statele Unite au fost de acord să reia ajutorul militar și partajarea informațiilor și au decorat această mișcare cu o propunere de încetare a focului.

Constantin Cosacev, președintele comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației, camera superioară a parlamentului Rusiei, a declarat pe Telegram că trebuie luate în considerare progresele Rusiei în Ucraina.

„Orice înțelegeri - cu toată înțelegerea nevoii de compromis - doar în condițiile noastre, nu ale americanilor. Și asta nu înseamnă împăunare, ci înțelegerea faptului că acordurile reale se scriu în continuare acolo, pe front. Pe care ar trebui să le înțeleagă și Washingtonul”, a spus el.

Sancțiuni suplimentare pentru Rusia dacă nu acceptă acordul

Senatorul american Lindsey Graham a promis că va „sancționa” Rusia dacă nu acceptă încetarea focului de 30 de zile convenită cu Ucraina și a promis un proiect de lege cuprinzător care ar afecta nu doar Rusia, ci și pe cei care fac comerț cu ea.

În acest timp, Rusia a lovit în portul Odesa o navă civilă cu grâu destinat Algeriei. În atac au murit mai mulți cetățeni sirieni.

„Condoleanțe familiilor cetățenilor sirieni uciși în atac. Acesta este un atac asupra siguranței maritime. Demonstrează cât de aproape este acest război de Algeria, Siria și de alte țări”, a spus ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sîbiha.

Război sau pace?

Putin a spus în repetate rânduri că un armistițiu pe termen scurt nu este o cale pentru a pune capăt războiului.

„Nu avem nevoie de un armistițiu, avem nevoie de o pace pe termen lung asigurată prin garanții pentru Federația Rusă și cetățenii săi. Este o întrebare dificilă cum să asigurăm aceste garanții", a spus el în decembrie.

În iunie, el și-a stabilit anunțat condițiile pentru pace:

  • Ucraina trebuie să renunțe oficial la ambițiile sale NATO;
  • să-și retragă trupele de pe întreg teritoriul a patru regiuni ucrainene revendicate de Moscova dar controlate doar parțial de Rusia.

Rusia controlează circa o cincime din Ucraina, sau aproximativ 113.000 km pătrați, în timp ce Ucraina controlează o fărâmă din vestul Rusiei, și aceea în scădere, potrivit hărților din surse deschise și estimărilor rusești.

Rusia controlează 75% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson și peste 99% din regiunea Luhansk, potrivit estimărilor rusești.

Rusia spune că toate aceste patru regiuni fac acum parte legal din Rusia și nu vor fi niciodată returnate Ucrainei. Kievul spune că au fost anexate ilegal și că nu va recunoaște niciodată suveranitatea Rusiei asupra lor, mai ales că unele au fost declarate ca aparținând Rusiei deși nu sunt total sub controlul Moscovei.

Conflictul din estul Ucrainei a început în 2014, după ce un președinte prorus, Viktor Ianukovici, a fost răsturnat în Revoluția de la Maidan din Ucraina. La scurt timp, Rusia a invadat Crimeea, cu forțe separatiste susținute de Rusia care au luptat cu forțele armate ale Ucrainei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG