De șapte ani, Autoritatea Vamală Română (AVR) nu mai are scanere funcționale la punctele de intrare în țară, cu excepția celui din Portul Constanța Sud, cumpărat din China, care are 18 ani și mai poate fi folosit doar până în februarie 2028.
Volumul zilnic de mărfuri din acest port este uriaș -300 de importuri, iar bătrânul scaner verifică doar 60 dintre ele. Ar fi nevoie de mult mai multe.
În lipsa lor, o companie globală specializată în logistica mărfurilor și servicii maritime, care are activitate în Portul Constanța, s-a oferit să cumpere din banii săi un scaner în valoare de 15 milioane de euro, până la sosirea celor din bani europeni pe care ar trebui să le ia statul.
Singurul scaner funcțional a fost cumpărat cu ocazia vizitei lui Adrian Năstase în China.
Scanerul este un produs american, iar cu ajutorul său, ar putea fi depistați inclusiv imigranți ascunși în containere.
De ce face o firmă privată o asemenea investiție care intră, în mod normal, în sarcina autorităților?
„Ca să grăbească procesul de ieșire a mărfurilor din Portul Constanța, să fie o transparență mai mare și ca să vadă dacă în containere sunt imigranți, de exemplu”, a explicat pentru Europa Liberă o persoană familiarizată cu tranzacțiile masive de mărfuri.
Toate celelalte 15 scanere ale Autorității Vamale sunt stricate
La solicitarea Europei Libere, Autoritatea Vamală Română a explicat că toate celelalte 15 scanere din gestiune nu funcționează din anul 2016 pentru că nu are cine să le repare.
„Potrivit Normelor de Securitate Radiologică, pentru a utiliza sistemele mobile pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport și containerelor, este necesară asigurarea serviciilor de mentenanță. În lipsa asigurării serviciilor de mentenanță, nu a fost posibilă prelungirea autorizației de utilizare C.N.C.A.N. (n.r. Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare)” - Autoritatea Vamală Română
Un fost oficial guvernamental ne-a spus povestea singurului scaner funcțional.
„A fost cumpărat cu ocazia vizitei lui Adrian Năstase în China, când era premier. Atât de mult și-au dorit chinezii să-și amplaseze tehnica în port, încât Administrația Porturilor a cumpărat scanerul. Asta desi noi aveam finanțare prin proiectul PHARE al Uniunii Europene”, povestește fostul oficial guvernamental pentru Europa Liberă.
Aceeași sursă spune că scanerele la vămi au rolul de a descuraja contrabandiștii. „Știind că există control automat la vamă, tentația de a trafica e mai mică.”
În urmă cu doi ani, Europa Liberă a mai scris despre absența scanerelor în vămile românești. Subiectul fusese discutat inclusiv la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, după cum explica în 2021, fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici.
„Nu se vrea să avem scanere în vămi. Stricarea acestor scanere s-a făcut lovindu-le cu TIR-urile, chipurile accidental, și nu au mai putut fi folosite în scopul pentru care au fost instalate. Toate cifrele indică faptul că lipsa acestor scanere din punctele de intrare și ieșire din țară aduce un prejudiciu puternic la bugetul de stat. Vă dau un exemplu din zona de țigări, cel puțin un miliard este pe an suma care, în loc să intre în buget, se duce pe piața neagră” spunea atunci, Eugen Teodorovici.
Miza depistării mărfurilor nedeclarate sau contrafăcute în țară este uriașă pentru că, în România, taxa pe valoare adăugată se încasează la vamă.
Dotarea vămilor cu scanere, obligație asumată de România prin PNRR
În răspunsul trimis Europa Liberă, Autoritatea Vamală Română admite că existența scanerelor la granițe este o obligație a României ca membru al Uniunii Europene. Granițele de est ale României sunt și granițele Uniunii Europene.
De altfel, și când s-au cumpărat alte scanere pentru vămi, la începutul anilor 2010, achiziția s-a făcut tot la insistențele Uniunii Europene.
Iar în 2021, UE a pus la dispoziția statelor membre un miliard de euro pentru dotarea cu tehnică de supraveghere și depistare a infracțiunilor a vămilor.
Autoritatea Vamală promite abia acum că va cumpăra noi scanere prin Planul Național de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene (PNRR).
Pe hârtie, investiția care vizează modernizarea vămilor se numește: „Dotarea birourilor vamale de frontieră cu sisteme de scanare autovehicule și containere (sisteme de securitate) și înființarea Centrului național de analiză imagistică.”
Am întrebat Autoritatea Vamală când anume va cumpăra scanerele. Cel târziu în decembrie 2026, a răspuns purtătorul de cuvânt al instituției, Andrei Chițu.
Fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, cel care a coordonat elaborarea PNRR, spune că este imposibil ca momentul pentru cumpărarea de scanere să fie lungit până la sfârșitul anului 2026.
„Nu există deadline în decembrie 2026, pentru că întreg PNRR-ul trebuie încheiat în septembrie 2026”, subliniază fostul ministru.
Provocarea pentru statul român e mai complicată. Ministerul Finanțelor și-a asumat prin PNRR să modernizeze tot sistemul vamal. Asta presupune inclusiv cumpărarea și instalarea de sisteme IT integrate.
Calendarul implementării PNRR prevede că atribuirea contractelor pentru noi sisteme informatice destinate vămilor are ca termen limită finalul acestui an.
Fostul coordonator al PNRR, Cristian Ghinea, acuză că, în mod tradițional, vama românească a refuzat de-a lungul timpului să treacă la sisteme digitale.
„Când discuți cu ei, sunt mereu chestiuni complicate, aparent tehnice, nu se poate. De fapt, planează permanent ideea că, dacă digitalizezi, e mai greu să împingi lucrurile cu șpagă, să acoperi contrabanda și fraudele. Și atunci, cumva, prin magie, se blocau programele de informatizare”, detaliază fostul ministru al Investițiilor Europene.
Cristian Ghinea atrage atenția că PNRR prevede clar că toate investițiile trebuie să fie funcționale cu un an înainte de finalizarea planului, în 2025, adică cel târziu peste doi ani.
Cele mai recente date ale Autorității Vamele
Datele Autorității Vamale Române, instituție din subordinea Ministerului de Finanțe, arată că numai în primele două săptămâni ale lunii august, inspectorii vamali au blocat intrarea în țară, prin Portul Constanța, a patru transporturi.
Este vorba de peste 25 de mii de obiecte (jucării, haine și unelte), în valoare de aproape 110 mii de euro.
De la începutul anului, inspectorii vamali au oprit intrarea de mărfuri în România, prin Portul Constanța Sud, de 57 de ori. Erau bunuri în valoare de aproape un milion de euro.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța arată în raportul anual pe 2022 că, anul trecut, importurile prin Portul Constanța au crescut cu peste 3,5 milioane de tone, de la 21,5 milioane de tone în 2021, la peste 25 de milioane de tone.
În Portul Constanța, au intrat peste 776 de mii de containere în 2022, cu peste 144 de mii mai multe decât în anul 2021.
Creșterea importurilor prin Portul Constanța coincide cu războiul început de Rusia în Ucraina.
Obiectivul Ministerului Transporturilor este ca prin Portul Constanța să se tranzacționeze anual 100 de milioane de tone de mărfuri.
În primele șase luni ale acestui an, pe aici au trecut peste 40 de milioane de tone de produse, cu peste 8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța anunță că, numai anul trecut, a investit în obiectivul de importanță strategică peste 37 de milioane de euro, din care peste 10 milioane au fost bani de la Uniunea Europeană.
Scanerele de verificare a mărfurilor intră în atribuțiile Autorității Vamale.
