Bună dimineața, dragi prieteni,
Unul dintre cei mai bogați, dar și mai inovativi oameni de afaceri de pe planetă, ing. Elon Musk a postat pe Twitter un plan în care și-a întrebat practic milioanele de followers dacă n-ar fi bine ca Ucraina să cedeze Rusiei teritorii contra păcii. Crimeea, în orice ipoteză pentru că „a aparținut Rusiei din 1783”. Ce s-a auzit dinspre Ucraina... a rezumat Zelenski.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Armata rusă pierde rapid teren în Ucraina, inclusiv în teritorii pe care le controla din 2014. Cu atât mai surprinzătoare gafa lui Elon Musk care a promovat implicit discursul diplomatic rusesc „pace contra teritorii”.
- Autoritățile japoneze au cerut populației să se adăpostească în clădiri și tuneluri din cauza unei rachete nord-coreene. Nu există victime, dar premierul Japoniei a convocat Consiliul Național de Securitate al țării.
- Potrivit investigațiilor Europei Libere, Poliția Română intenționează să îmbrace 50.000 de polițiști cu uniforme de la un producător unic ofertant.
Rușii, respinși pe front; Putin, criticat acasă; Musk cere însă pace
Toate marile publicații anglo-americane, dar nu numai relatează viteza din ce în ce mai mare a contraofensivei ucrainene. Washington Post notează într-un articol de deschidere că după luarea Lîmanului, oraș strategic din regiunea Donețk, militarii ucraineni se îndreaptă spre regiunea Luhansk, din nord-est, ambele intrate sub control rusesc din 2014.
În aceste condiții, anexarea - „alipierea” la Rusia a celor patru regiuni ucrainene, două din sud: Zaporojie și Herson pare un bluf inclusiv de facto. The Guardian scrie că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a admis că nu știe exact liniile de demarcație a ceea ce Vladimir Putin a pretins vineri, 30 septembrie, că „a anexat”.
Or, dacă liderii și comentatorii occidentali iau cât se poate de în serios amenințările nucleare ale Moscovei: The Times menționează Marea Neagră și „arma apocalipsei” Poseidon, aflată însă pe un submarin în Marea Artică, NYT atrage atenția de pildă că V. Putin are la dispoziție 2000 de rachete nucleare de mică intensitate, dar că folosirea lor nu face sens pe termen lung, pe lângă aspectele morale și umanitare; conducerea editorială a WP scrie că Occidentul trebuie să intimideze Rusia (to deter) astfel încât loviturile nucleare să iasă imediat din orice plan.
Ucraina se folosește de nevoia lui Vladimir Putin de a câștiga timp - are nevoie de timp din cauza Blitzkrieg-ului eșuat, a sancțiunilor și, mai recent, a mobilizării cu probleme - înaintând cu repeziciune ca să reia controlul în teritoriile ocupate. BBC relatează că ucrainenii înaintează și în sud, în regiunea Herson, vecină cu Odesa.
Iar, pe de altă parte, colegii de la Europa Liberă Ucraina și Rusia continuă să relateze despre furia crescândă a rușilor - din motive diferite și a ultra-naționalișilor, dar și a celor afectați de mobilizare - cu privire la eșecurile militare succesive și a numărului din ce în ce mai mare de victime. Peste 80.000 de morți, cifră pe care Kremlinul refuză să o confirme.
Ei bine, în acest context, unul din amicii declarați ai Ucrainei, inovatorul inginer și programator, Elon Musk, afișează candid pe Twitter, un plan de cedări teritoriale către Rusia și ne-intrat în NATO, ca să fie pace.
Știrea apare în The Guardian, BBC, și alții, mulți exprimând surprinderea că cineva care a ajutat masiv Ucraina - vezi sateliții Starlink ai lui Musk - a îmbrățișat cu atâta aplomb cel mai favorabil scenariu posibil pentru Moscova și V. Putin.
Replica lui Volodimir Zelenski este cel puțin la fel de citată: „Care Elon Musk vă plăcea mai mult: 1. Cel care susține Ucraina 2. Cel care susține Rusia”.
Un fel de pumn în față - online - însoțit de o masă de sudălmi exprimate inclusiv de la nivel diplomatic, ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrei Melnik, azvârlind peste ocean un foarte diplomatic „F-word”.
Washington Post nu reia urările cu dedicație ale ucrainenilor în funcții de stat sau fără. Dar îi spune lui Elon Musk că nu, chiar „nu ai găsit formula pentru pace în Ucraina”.
Phenianul ține neapărat să atragă atenția
A reușit cu o rachetă balistică îndreptată spre Japonia. Autoritățile au cerut japonezilor să se adăpostească în clădiri și tuneluri din cauza unei rachete nord-coreene. Nu există victime pentru că racheta a căzut în mare la 3.000 de km de țărm.
Europa Liberă informează că racheta avea o rază de acțiune de 4.600 km, deci medie. Premierul Japoniei, Fumio Kishida, a calificat provocarea Phenianului drept „comportament violent” și a convocat Consiliul Național de Securitate al țării.
Potrivit BBC, a lansa rachete spre sau pe deasupra unui stat fără avertisment și consultări anterioare este o încălcare flagrantă a regulilor internaționale.
Multe state evită complet astfel de manevre pentru că pot fi confundate cu atacuri reale. Chiar dacă incidentul, concluzionează analiza, nu este la fel de grav ca un test nuclear, el este fără îndoială „extrem de provocator”.
Cine e croitorul a 50.000 de uniforme și cum a fost selectat
Europa Liberă continuă seria articolelor de investigație dedicată schimbării uniformelor polițiștilor, sub egida unui nou început. Problema identificată după verificarea a numeroase contracte, este că firma care a câștigat licitația pentru costume și uniforme a fost singurul ofertant, iar caietul de sarcini i s-a potrivit mânușă. Costul - 36 milioane de euro.
„Polițiștii vor primi de la ciorapi, cămăși, bluze, mănuși, până la sacouri, pardesiuri, căciuli, pantofi sau ghete. În ciuda sumelor foarte mari alocate pentru realizarea acestor produse, la licitațiile organizate de IGPR au concurat doar câteva firme”, scrie Ionuț Benea.
Mai mult, rebranduirea ținutei Poliției Române s-a făcut prin șase licitații de 650 de milioane de lei, cu 38 de contracte cadru, dintre care 31 sunt cu un singur ofertant.
Pornit de la mai multe cazuri de medici de mare carieră care au fost acuzați recent de luare de mită, Adevărul publică explicațiile unui psiholog: „De ce i-au șpagă oamenii cu bani...”
Apropo de Justiție și combaterea corupției, G4Media atrage atenția asupra calendarului adoptării pachetului de legi din Justiție. Comisia de la Veneția, organismul pe care se bazează comunitatea europeană în materie, se pronunță în decembrie. Coaliția PNL-PSD ține neapărat să le adopte în noiembrie.
G4Media menționează numirea Ligiei Deca în funcția de ministru al Educației, după demisia din cauza scandalului de plagiat, a ministrului Sorin Câmpeanu. Ligia Deca va părăsit funcția de consilier al președintelui Iohannis în probleme de educație. Se pare că „România Educată” i se datorează dumneaei.
Europa Liberă anunță la rândul ei numirea, dar continuă cu un articol de fond legat de premisele noului an universitar...
Alte subiecte:
- Regina Danemarcei, Margareta a tăiat de pe lista prinților mulți dintre descendenții ei ca să adepteze monarhia la secolul XXI. Familia s-a declarat șocată.
- Justiția elvețiană a dat dreptate ciocolateriei Lidt contra producătorilor de la Lidl: iepurașul de ciocolată în folie aurie e elvețian, nu neamț.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
