La sfârșitul săptămânii, pe 8 februarie, cele trei state baltice - Estonia, Letonia și Lituania - se vor deconecta de la rețeaua de transport al energiei electrice IPS/UPS care leagă Rusia, Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
În ziua următoare, cele trei țări se vor alătura rețelei Europei continentale (cunoscută și sub numele de rețeaua UCTE), care include majoritatea țărilor europene, de la Portugalia în vest până la Ucraina și Turcia în est.
Pentru țările baltice, această mișcare, cunoscută sub numele de „sincronizarea baltică”, este un moment istoric.
Aceasta înseamnă că ele, și nu Moscova, vor fi capabile să își gestioneze și să își controleze mai bine propriile surse de energie electrică.
Diplomații din regiunea baltică cu care RFE/RL a stat de vorbă consideră că această mișcare reprezintă o înlăturare a ultimelor vestigii ale erei sovietice, comparând-o cu momentul în care trupele sovietice au părăsit țările baltice, în anii 1990.
„Sincronizarea baltică” a fost prevăzută inițial pentru sfârșitul anului 2025, însă a fost devansată cu aproape 11 luni, în mare parte din cauza războiului din Ucraina și a dorinței țărilor baltice de a deveni complet independente de potențialul șantaj energetic rusesc.
Țările baltice au semnalat pentru prima dată disponibilitatea de a se alătura rețelei continentale în 2007 și apoi au depus cererea în 2018. Anul trecut, ele au informat Moscova și Minsk că vor părăsi acordul Brell care le-a menținut în IPS/UPS.
Ele s-au pregătit de ceva vreme. Sincronizarea nu este doar un proces tehnic, ci și unul juridic, cu multe documente și negocieri. „Nu este prea diferit de aderarea la zona euro sau la [zona] Schengen [fără vize]”, a spus un diplomat baltic pentru RFE/RL.
Țările baltice și-au pregătit și ele infrastructura, cu o sumă de 1,6 miliarde de euro, din care 75% provin din bugetul UE. Acești bani au fost necesari pentru construirea de linii electrice aeriene, îmbunătățirea gestionării frecvenței, îmbunătățirea și construirea de substații electrice și modernizarea sistemelor IT.
Principala investiție a fost conectarea sistemului energetic baltic la rețeaua continentală. Până în prezent, există o singură interconectare - LitPol Link, între Lituania și Polonia. O altă legătură între cele două țări, denumită Harmony, ar trebui să fie gata în 2030-2031.
Provocările conectării la noua rețea
Statele baltice sunt conectate la Finlanda și Suedia prin intermediul unor legături precum Estlink 1&2 și Nordbalt. Dar, deși aceste legături sunt vitale pentru importul și exportul de energie, ele nu pot fi utilizate pentru așa-numitele „servicii de control al frecvenței” și „servicii de echilibrare”, componente-cheie ale gestionării unei rețele electrice.
Există și o altă problemă: Suedia, Finlanda, Norvegia, precum și zonele estice ale Danemarcei, nu fac parte din rețeaua continentală, ci din cea nordică.
Estonia a insistat inițial pentru sincronizarea cu sistemul nordic, dar cele trei țări au optat în cele din urmă pentru conexiunea continentală.
Faptul că există un singur interconector, LitPol Link, pentru următorii câțiva ani cu rețeaua continentală ar putea fi problematic.
Între deconectarea de la rețeaua IPS/UPS la 8 februarie și sincronizarea cu rețeaua continentală la 9 februarie, țările baltice vor fi în așa-numitul „mod insulă”. Probabil că nu vor exista întreruperi de energie electrică, dar provocarea va fi gestionarea frecvențelor atunci când nu sunt conectate la o anumită rețea.
Un diplomat care a dorit să-și păstreze anonimatul, cunoscător al procesului, a spus că va fi îngrijorat pe 8 februarie și că „perioada premergătoare este foarte tensionată”. Și cu un singur interconector către continent, „modul insulă” s-ar putea întâmpla mai des în caz de reparații sau de vreme rea.
Țările baltice ar putea fi, de asemenea, vulnerabile la așa-numitele atacuri hibride. Nu a trecut neobservat faptul că mai multe conducte și cabluri submarine din Marea Baltică au fost secționate sau deteriorate în ultimul an, existând suspiciunea că Rusia este responsabilă.
Într-o anumită măsură, acest lucru a justificat, de asemenea, decizia de a conecta rețelele prin uscat la Polonia, mai degrabă decât pe sub mare.
Diplomații baltici care au vorbit cu RFE/RL spun că sunt siguri că recentele incidente pe mare sunt legate de iminenta „Sincronizare baltică”.
Unul dintre diplomați a spus că „există o legătură evidentă cu ceea ce se întâmplă în Marea Baltică, mai ales dacă te uiți la intenție, capacitate, capabilități și istoric”.
Un alt diplomat a declarat că „rușii sunt deranjați”. „Pot doar să speculez, dar aceasta este dezmembrarea infrastructurii vechiului imperiu. Dar nu există cale de întoarcere, desincronizarea va trebui să aibă loc”.
Până în prezent, diplomații baltici au declarat că Rusia și Belarus au respectat regulile în ceea ce privește părăsirea acordului Brell. Dar chiar dacă nu se întâmplă nimic neplăcut la sfârșitul săptămânii, există încă temeri că Kremlinul ar putea schimba viteza și ar putea lansa diverse măsuri „hibride” în viitor.
Indiferent de situație, țările baltice vor rămâne vulnerabile. Există mii de kilometri de linii electrice aeriene, sute de substații și este fizic imposibil să protejeze totul. Deși, după cum a declarat optimist un diplomat baltic, există suficiente conexiuni și rezerve pentru a „funcționa în regim de insulă fără inconveniente majore”.
Articol publicat inițial pe pagina rferl.org în limba engleză.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
