Pe fondul războiului din Ucraina, Marea Baltică a ajuns scena unei serii de incidente care au implicat avarierea unor linii esențiale de energie și comunicații.
Cel mai recent incident a fost pe 26 ianuarie, când a fost rupt un cablu submarin dintre Letonia și Suedia, fapt care a strârnit suspiciuni că ar putea fi vorba de un act de sabotaj. Acest caz a intensificat temerile privind o posibilă interferență rusă și a atras atenția asupra așa-zisei „flote fantomă” a Moscovei.
Autoritățile suedeze au abordat o navă deținută de Bulgaria, care naviga dinspre Rusia, și au deschis o investigație de sabotaj cu privire la acțiunile acesteia. Atât Riga, cât și Stockholm au declarat că avarierea cablului submarin de date a fost, cel mai probabil, rezultatul unei interferențe externe.
Acest incident a apărut după alte evenimente recente similare – conducte și cabluri subacvatice au fost avariate de vase care navigau spre sau dinspre porturi rusești.
În decembrie, un tanc petrolier legat de flota fantomă a Rusiei a fost suspectat că a avariat legături submarine în largul coastelor Finlandei cu o ancoră slăbită. Cu o lună înainte, o navă chineză a fost implicată într-un alt incident. O altă navă chineză care naviga dinspre Rusia a avariat, în octombrie 2023, o conductă de gaz din Marea Baltică.
Deși investigațiile sunt în curs, aceste incidente au alarmat guvernele europene, care se tem că Moscova ar putea viza infrastructura submarină ca parte a unei campanii mai ample de atacuri hibride.
„Este extrem de puțin probabil să avem patru incidente de acest tip la rând. Arată a tipar”, a spus Frank Juris, cercetător la think tank-ul Sinopsis din Tallinn.
Noua normalitate din Marea Baltică
Incidentul recent subliniază tensiunile tot mai mari în Marea Baltică de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.
După avarierea cablului din decembrie, UE a amenințat cu noi sancțiuni împotriva Moscovei, iar NATO a lansat o nouă operațiune de patrulare și supraveghere.
Incidentul a fost atribuit unui tanc petrolier din flota fantomă a Rusiei – formată din nave fără proprietari clari – care transportă produse petroliere rusești aflate sub embargou.
Deși atenția internațională s-a concentrat pe utilizarea de către Rusia a flotei fantomă pentru a ocoli sancțiunile occidentale, numărul acestor nave a crescut și dincolo de tancurile petroliere.
Guvernele UE au avertizat cu privire la riscurile maritime tot mai mari provocate de aceste nave rusești.
La începutul lunii ianuarie, o navă dărăpănată, încărcată cu 100.000 de tone de petrol și despre care se spune că face parte din flota fantomă a Rusiei, a rămas în derivă în largul coastei nordice a Germaniei.
Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a acuzat atunci Moscova, afirmând că președintele rus Vladimir Putin evită sancțiunile și amenință securitatea europeană prin „folosirea fără scrupule a unei flote de tancuri petroliere ruginite”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că o nouă misiune a alianței din Marea Baltică va implica mai multe avioane de patrulare, nave de război și drone. El a adăugat că există „motive serioase de îngrijorare” privind avarierea infrastructurii și că NATO va răspunde cu inspecții la bord și chiar confiscări de nave în cazul unor incidente viitoare.
Procurorii germani investighează încă explozia conductelor de gaz Nord Stream dintre Rusia și Germania, care a avut loc în septembrie 2022.
Ce urmează?
Autoritățile suedeze au spus că vor colabora îndeaproape cu cele din Letonia pentru a investiga posibile acte de sabotaj, dar atribuirea acestor incidente s-a dovedit dificilă.
Deși negările Moscovei privind responsabilitatea au fost primite cu scepticism de oficialii europeni – ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a numit avarierea din noiembrie un act de „sabotaj”, iar președintele finlandez Alexander Stubb a spus că incidentul din decembrie este legat de Rusia – investigațiile rămân deschise.
Alexandr Kalcev, directorul general al Navibulgar, gigantul bulgar de transport maritim care deține nava confiscată de autoritățile suedeze, a spus într-un comunicat din 27 ianuarie că este posibil ca vasul să fi avariat cablul, dar a respins orice sabotaj deliberat, afirmând că nava a fost prinsă într-o „vreme extrem de rea” și și-a târât ancora pe fundul mării.
Guvernul chinez a oferit o explicație similară când a notificat Finlanda și Estonia, la aproape un an după incidentul din octombrie 2023, în care o navă chineză a avariat o conductă submarină după ce și-a târât ancora pe o distanță de sute de mile nautice.
Majoritatea experților susțin că o navă care aruncă ancora și o târăște pe fundul mării pe o distanță atât de mare ar atrage atenția echipajului și ar devia cursul navei.
„Este extrem de puțin probabil ca târârea unei ancore pe o distanță atât de lungă să treacă neobservată și să dureze o perioadă extinsă”, a spus Frank Juris.
Statele membre UE urmau să înceapă discuțiile despre un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei săptămâna aceasta, care va marca al 16-lea pachet de sancțiuni al blocului de la invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022.
Doi oficiali UE au spus pentru RFE/RL că 20 până la 30 de noi nave, despre care se crede că fac parte din flota fantomă a Rusiei, ar putea fi adăugate pe lista de sancțiuni a Bruxelles-ului, alături de alte măsuri.
UE a sancționat deja peste 70 de nave despre care crede ca fac parte din flota fantomă. SUA și Marea Britanie au introdus, de asemenea, sancțiuni pe 10 ianuarie împotriva a 180 de nave despre care se crede că fac parte din această flotă.
Articol publicat inițial pe rferl.org; traducere făcută de Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
