Executivul a decis joi, 16 ianuarie, ca turul I al alegerilor prezidențiale să aibă loc pe 4 mai. În eventualitatea foarte probabilă a unui tur II, acesta va avea loc pe 18 mai.
Guvernul a anunțat schimbări și în privința orei de închidere a votului din străinătate, care nu va mai continua după ce urnele din țară vor fi închise.
În același timp, se schimbă regulile în privința publicitații electorale de pe rețelele sociale. Dacă acestea nu elimină conținutul electoral ilegal, pot fi sancționate cu amenzi de până la 5% din cifra de afaceri.
Ambele măsuri – care sunt noi față de precedentele alegeri prezidențiale – au fost criticate de Opoziție și mai multe organizații non-guvernamentale, care reclamă că Guvernul afectează dreptul la vot al românilor care locuiesc în țările occidentale.
În privința amendării unor giganți pentru Facebook, TikTok sau X, întrebarea de pe buzele multora este: cum vor face autoritățile române asta?
Votul în străinătate
După anunțul Guvernului privind organizarea alegerilor, mai multe asociații civice care urmăresc procesul electoral au cerut eliminarea prevederii prin care votarea se încheie la ora 21:00 – ora României – indiferent de țara unde are loc.
Asociațiile spun că articolul afectează dreptul alegătorilor la condiții egale de vot și creează premisele pentru favorizarea unor candidați.
Septimius Pârvu, coordonator programe electorale la Expert Forum, spune pentru Europa Liberă că este pentru prima oară când se discută în România faptul că diferențele de fus orar la care are loc votul influențează rezultatul alegerilor.
Și politicienii din Opoziție au criticat măsura Guvernului. Elena Lasconi, președinta USR, a cerut demisia șefului Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, și a spus că decizia Guvernului l-ar avantaj pe premierul Marcel Ciolacu.
„Știm că, la ultimele alegeri, [Marcel] Ciolacu a primit foarte puține voturi din diaspora. Asta e clar o măsură împotriva votanților din străinătate și a opțiunilor lor, care l-au scos pe Ciolacu din turul 2”, a spus Lasconi.
La rândul său, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat că „oprirea votului în diaspora odată cu închiderea urnelor din România este o decizie absurdă, care neagă dreptul la vot al românilor aflați departe de casă.”
Cine a luat decizia?
Despre schimbarea orei alegerilor în țările care sunt la vestul României (de ex.: Italia, Spania, Marea Britanie, SUA etc.) a vorbit prima dată Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
El a spus, joi, după ședința de guvern, că propunerea a venit din partea Autorității Electorale Permanente.
„Această măsură a fost adoptată pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp de influențare a votului atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secțiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente”, a spus Mihai Constantin.
Contactat de Europa Liberă, președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, spune că „schimbarea orei nu a fost propusă de Autoritatea Electorală Permanentă”, ci de Executiv.
El a precizat însă că modificarea adusă de Guvern nu împiedică procesul electoral, care începe mai devreme acum. La precedentele alegeri, un român din Spania, Italia sau Germania putea vota de vineri, la ora 12:00.
La viitoarele alegeri, o va putea face din aceeași zi, dar de la ora 07:00 – până duminică, la ora 21:00, ora României.
Toni Greblă a spus că atât în ziua de vineri, cât și în cele de sâmbătă și duminică – dacă va fi cazul – secțiile de votare vor putea fi deschise până la miezul nopții.
„Duminică votarea va fi deschisă de la ora 7:00 ora locală a fiecărei secții de votare până la ora 21:00 ora locală a României, cu posibilitatea de prelungire până la ora 24:00. În acest fel, peste 90% din secții vor închide exact în intervalul de timp al României”, spune Toni Greblă.
Reprezentantul AEP mai precizează că, în turul I al alegerilor prezidențiale din 2024, după ora 21:00, ora locală a României, au votat 26.000 de alegători dintr-un total de 825.000 de votanți, adică 4% din alegătorii din diaspora.
Cine pe cine amendează în cazul publicității electorale nemarcate?
O regulă pe care AEP va trebui să o pună în practică la alegerile din mai va fi sesizarea marilor platforme electorale atunci când candidații nu își marchează postările și clipurile publicate drept publicitate electorală.
Dacă rețele sociale pe care sunt găzduite aceste postări nu se conformează, vor fi amendate cu până la 5% din profit. Amenzile vor fi mari și pentru candidați – 50.000 de lei dacă nu marchează publicitatea.
Toni Greblă spune că AEP, pe care o conduce, va sesiza în primă fază platforma pe care este distribuit un material de publicitate electorală care nu respectă legea.
El susține că, în trecut, „în peste 90% din cazuri rețelele au îndepărtat [materialele] din campania trecută”.
„Autoritatea Electorală Permanentă va fi sesizată sau descoperă din oficiu că anumite materiale de propagandă politică electorală încalcă prevederile legale cu privire la modul în care se etichetează. Va sesiza imediat platforma, care este obligată într-un interval relativ scurt de timp să îndepărteze acele materiale”, precizează Toni Greblă.
„Noi putem să aplicăm competitorului respectiv sau mandatarului financiar o sancțiune contravențională, eventual contravaloarea sumei care a format obiectul acelui tranzacției pentru publicitate politică și, evident, nici nu vom rambursa competitorului respectiv suma cheltuită”, precizează Toni Greblă.
Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, spune pentru Europa Liberă că, în privința platformelor sociale folosite de competitori electorali, discuția este complicată.
„Să zicem că încerc să monitorizez cinsprezece conturi oficiale care aparțin celor care candidează. Dar ce se întâmplă cu ceilalți actori care s-ar putea să aibă fie un interes direct în susținerea acelor candidați sau indirect?”, se întreabă Bogdan Manolea.
„Felul în care se distribuie informația în mediul digital este multiplă, prin multiple canale de intrare și prin multiple posibilități de promovare. Și atunci, ceea ce ar fi trebuit să discutăm în acest moment, și nu să reglementăm înainte, este să înțelegem problemele, care a fost contextul și cum se pot reglementa”, mai arată Manolea.
Septimius Pârvu, de la Expert Forum, susține că, în privința marcării publicității electorale, nu este clar cine întră în această categorie.
„Dacă un cetățean va scrie ceva pe Facebook despre un candidat, asta intră sau nu sub incidența ordonanței?”, se întreabă Pârvu.
Un alt expert, Dragoș Stanca, expert media și inițiator Ethical Media Alliance, spune că nu e clar ce se întâmplă cu „agenții sub contract cu bani publici care distribuie publicitate electorală”.
„Platformele globale au modele de business închise, nu acceptă nici un fel de third party technology pentru monitorizare. Prin urmare, filtrarea de conținut este dificilă și implică multă ineficientă, executată manual. Cu excepții de tipul #hashtags, care se pot urmări. Când vorbim de mii de clipuri pe oră nu se poate face această muncă eficient”, spune Dragos Stanca.
Expertul media spune că „singurii care au datele reale sunt și cei care trebuie să respecte regulile”.
Europa Liberă a cerut puncte de vedere de la Meta (Facebook, Instagram) și de la TikTok cu privire la intenția autorităților române de a impune amenzi rețelelor sociale, însă până la ora publicării acestui articol nu am primit un răspuns.
Mai puțini bani pentru cei din secțiile de votare
O altă modificare privind alegerile din luna mai este în privința plății personalului implicat procesul electoral.
Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, spune că Ministerul Finanțelor a propus ca suma pentru plata celor participă la organizarea alegerilor să fie redusă cu 25%, pentru a se încadra în planul general de reducere a cheltuielilor publice.
Angajații din secții vor primi aceeași indemnizație de hrană zilnică ca la alegerile precedente, însă suma efectivă a celor care fac parte dintr-un birou electoral sau pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe implicați în acest proces va fi mai mică cu 25%.
Astfel, un președinte de secție și locțiitorul lui vor primi câte 248 de lei pe zi, iar un membru în biroul electoral va primi 148 de lei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
