Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, joi, la începutul şedinţei de Guvern că 4 mai este data noilor alegeri prezidențiale. Premierul a anunțat și introducerea unor sancțiuni împotriva rețelelor de social media care favorizează candidați.
„Am venit cu modificări, astfel încât regulile să fie la fel pentru toţi candidaţii şi să nu mai avem această practică pe care am avut-o la ultimele alegeri în care un instrument social-media a favorizat un anumit competitor”, a afirmat Marcel Ciolacu, care a adăugat că amenzile prevăzute ajung la 5% din cifra de afaceri a platformelor.
„La anumite corporații, această amendă ar putea duce la multe miliarde de euro”, a declarat Ciolacu.
Proiectul de Hotărâre de Guvern de pe agenda Executivului din ședința de joi, 16 ianuarie prevede:
„Se stabileşte ziua de duminică, 4 mai 2025, ca dată pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025”.
Articolul 2 al HG prevede că hotărârea intră în vigoare la data de 18 februarie 2025.
Potrivit legii, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii privind data alegerilor, Guvernul stabilește calendarul procesului electoral, bugetul necesar organizării scrutinului şi măsurile pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor.
Pentru alegerea Preşedintelui României legea prevede că începutul campaniei electorale este „cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7:00”.
Turul al doilea al alegerilor ar urma să aibă loc la două săptămâni de la primul tur de scrutin, respectiv pe 18 mai.
În al doilea tur de scrutin participă primii doi candidaţi care au obţinut în primul tur cel mai mare număr de voturi.
4 mai este și data alegerilor locale parţiale pentru preşedintele Consiliului Judeţean Bihor şi pentru primari în unele circumscripţii electorale, tot în 4 mai.
Postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor a rămas vacant după ce Ilie Bolojan a devent senator.
Pe 4 mai vor avea loc alegeri locale parţiale pentru primari în oraşele Zalău, Buşteni, Ulmeni şi Oţelu Roşu şi în 13 comune din județele Bihor, Botoşani, judeţul Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Iaşi, Olt, Teleorman.
CCR: „Procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”
Reluarea alegerilor prezidențiale în mai vine după ce judecătorii CCR au anulat scrutinul din decembrie 2024, invocând neregularități care au afectat integritatea procesului electoral și au manipulat voturile prin intermediul rețelelor sociale.
„Procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, se arată în motivarea deciziei.
De asemenea, au fost înregistrate multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, a mai spus CCR. Acestea au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia.
Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că „au fost utilizate netransparent și încălcată legislația electorală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale și au fost folosite surse nedeclarate de finanțare a campaniei electorale, inclusiv online”.
Anterior, mai multe documente declasificate ale serviciilor de informații românești au arătat că unul dintre candidați ar fi beneficiat de sprijinul unor actori statali și nestatali pentru a câștiga primul tur al alegerilor.
Rapoartele l-au indicat pe Călin Georgescu, care a declarat că nu a cheltuit niciun leu în campania sa, și că în realitate acesta ar fi beneficiat de cel puțin un milion de euro prin donații pe TikTok.
Serviciile de informații au mai spus că Georgescu a câștigat extrem de rapid în popularitate pe această platformă, cu circa două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor de pe 24 noiembrie.
După anularea alegerilor, Georgescu a contestat în instanțele din România decizia CCR, însă nu a avut câștig de cauză.
De asemenea, Călin Georgescu a dat statul român în judecată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru anularea alegerilor prezidențiale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
