Linkuri accesibilitate

Reacțiile presei europene după înfruntarea Pence – Harris


Mike Pence și Donald Trump la lansarea rachetei SpaceX Falcon, Cape Canaveral, Florida, 30 mai, 2020.
Mike Pence și Donald Trump la lansarea rachetei SpaceX Falcon, Cape Canaveral, Florida, 30 mai, 2020.

Desigur, înfruntarea Mike Pence – Kamala Harris având loc în timpul nopții (04.00 AM ora României), ea n-a putut să intre în niciunul din ziarele tipărite și disponibile în chioșcuri astăzi în Europa, dar site-urile publicațiilor sunt pline de comentarii fierbinți, scrise în timpul, sau imediat după duelul televizat al celor doi.

Le Monde estimase, ieri seară, înainte de dezbatere, că Mike Pence ar putea surprinde în această dezbatere. The Guardian, la Londra, estimase exact invers, că va fi o confruntare extrem de dificilă pentru Pence, obligat să explice întreaga confuzie care înconjoară atitudinea lui Trump față de Coronavirus, și asta într-o înfruntare cu Kamala Harris, care e obișnuită să se confrunte cu bărbați puternici în funcții mari, de la avocatul general William Barr la judecătorul Brett Kavanaugh.

Acum, dimineața, la câteva ore după dezbatere, Le Monde vede acolo o înfruntare fermă și politicoasă. Cotidianul francez consideră că dezbaterea a oferit o imagine «radical diferită» de păruiala (foire d’empoigne) dintre Trump și Biden de săptămâna trecută.

The Guardian consideră însă că cei doi au avut o serioasă ciocnire (clash), în realitate, pe tema pandemiei și a răspunsului adus.

În Spania, El Pais vede chiar un avantaj al actualului vice-președinte al lui Trump, titrând: Pence o neutralizează pe Harris și parează atacurile. El Mundo, în schimb, evidențiază faptul că Harris a calificat reacția lui Trump la Covid drept „cel mai mare eșec al unui președinte din istoria SUA”. Ba chiar, El Mundo, ziar conservator și foarte catolic, n-a văzut acolo o dezbatere mai „civilizată” decât cea dintre Trump și Biden.

Impresie împărtășită de La Repubblica, în Italia, care pune în evidență întreruperile repetate de care s-a făcut vinovat Pence, similare cu cele ale lui Trump, într-așa măsură încât Harris a fost obligată să spună de trei ori: «Acum vorbesc eu»!

La Milano, Corriere della Sera consideră că Harris a fost net superioară, în vreme ce La Stampa din Torino lasă cititorii să decidă, după ce a oferit, de-a lungul dezbaterii, un comentariu în direct, prin Twitter, al corespondentului din SUA.

La Bruxelles, Le Soir pune titlul plat și direct: „O dezbatere politicoasă între Harris și Pence, fără învingător”.

La München, Süddeutsche Zeitung nu face deocamdată decât să numere loviturile de o parte și de alta, în vreme ce Frankfurter Allgemeine Zeitung remarcă faptul că Pence a evitat în mod limpede să răspundă la unele întrebări.

Plutește însă peste tot opinia că în realitate o asemenea dezbatere nu va atârna prea mult, că uriașa majoritate a alegătorilor știu de mult pentru cine votează și că mult mai importantă pentru cei nehotărâți va fi viitoarea confruntare dintre Trump și Biden.

Erdogan își trimite jihadiștii preferați în Karabakh

Presa rusă nu pare să fi urmărit în direct dezbaterea. La câteva ore după încheierea ei, siturile marilor ziare neoferind nimic, în așteptarea știrilor furnizate de agenții. Principalul subiect de astăzi, la Moscova, rămâne Karabahul și războiul recent declanșat dintre armeni și azeri.

Presa rusă înclină net în favoarea armenilor, iar cotidianul de opoziție Novaia Gazeta oferă un reportaj din Karabah care nu diferă ca ton de ceea ce scrie Rossiiskaia Gazeta, care e considerat practic vocea Kremlinului.

În Franța, pe un ton mult mai neutru, săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné, publicația franceză cu cele mai bune surse în domeniul militar și al serviciilor secrete, scrie astăzi (doar în ediția pe hârtie), despre cum președintele turc Recep Tayyip Erdogan își trimite acum „jihadiștii preferați” în Karabakh, după ce i-a antrenat în Siria și i-a folosit în Libia.

Un alt secret rău ascuns (și care poate nici nu e căutat să fie ascuns) este importanța livrărilor de armament ale Israelului către Azerbaidjan, revelate de Le Canard enchaîné, în vreme ce Rusia furnizează armament și sprijin tehnic ambelor părți, și Azerbaidjanul și Armenia fiind foste republici sovietice. Armenia este însă și membru al Organizației de Securitate fondate de Rusia, care menține pe teritoriul Armeniei și o bază militară, singura din sudul Caucazului.

Spre deosebire de Turcia, care a adus acolo mercenari din Siria, Rusia nu participă însă la conflict în mod direct, cu trupe. Faptul că Turcia lui Erdogan, membră în NATO, se poate implica astfel în Caucaz și în Orientul Apropiat fără ca Alianța Nord Atlantică să emită vreo obiecție e judecat aspru la Moscova. Izvestia îl citează pe senatorul rus Aleksei Pușkov, care spune că asta dovedește că NATO se află într-adevăr într-o stare de «moarte cerebrală»смерть мозга» НАТО), cum în mod faimos a spus-o Emmanuel Macron într-un interviu, în urmă cu exact un an, acordat săptămânalului britanic The Economist.

Rusia, în acest timp, a lansat un mandat de arestare pentru Svetlana Tihanovskaia, ceea ce constată site-ul Politico, a atras deja reacții negative din mai multe capitale europene.

Ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs, a spus astfel că e «uluit» (stunned) să audă o asemenea știre. «Ea nu a comis niciun delict», a spus el, perplex, într-un tweet.

În acest context, autoritățile din Polonia au lovit gigantul rus al energiei Gazprom cu o amendă record de 30 de miliarde de zloți (6,5 miliarde euro). Gazeta Wyborcza scrie limpede că asta este ca răspuns faptului că Moscova, prin Gazprom, continuă să construiască conducta Nord Stream 2, menită să ducă gazul rusesc spre Germania ocolind dinadins Polonia (dar și țările baltice și Ucraina).

Pronosticurile presei pentru Nobelul de literatură

În sfârșit, ziarele mai fac multe pronosticuri și comentarii pe marginea selecției pentru Nobelul de literatură, care va fi anunțat astăzi.

Chiar dacă printre nume se regăsesc Michel Houellebecq și Stephen King, în vârful listei se află o scriitoare franceză, Maryse Condé, favorită în pariurile specializate din Marea Britanie, în vreme ce Ouest France, de pildă, mizează pe franco-rwandeza Scholastique Mukasonga.

Lista completă a numelor scriitorilor nominalizați și a cotei fiecăruia poate fi consultată aici. O mică cercetare empirică a rezultatelor trecute nu se arată foate încurajatoare pentru cei care încă ar mai dori să parieze.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG