Linkuri accesibilitate

La 9 ani de la doborârea zborului MH17 deasupra Ucrainei, Zelenski cere Rusiei să-și asume responsabilitatea


Resturile avionului Boeing 777, zborul Malaysia Airlines MH17, care s-a prăbușit deasupra regiunii Donețk, din estul Ucrainei, 17 iulie 2014
Resturile avionului Boeing 777, zborul Malaysia Airlines MH17, care s-a prăbușit deasupra regiunii Donețk, din estul Ucrainei, 17 iulie 2014

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a adus un omagiu vieților pierdute în atacul rusesc asupra zborului MH17 al Malaysia Airlines, doborât în estul Ucrainei.

Avionul, cu 283 de pasageri la bord și 15 membri ai echipajului, zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur pe 17 iulie 2014.

„Astăzi, Ucraina onorează memoria victimelor MH17. Gândurile și inimile noastre sunt alături de familiile și cei dragi fiecăreia dintre cele 298 de victime. Această tragedie provocată de agresor nu va fi niciodată uitată. Statul invadator, statul terorist va fi tras pe deplin la răspundere pentru toate crimele comise în Ucraina”, a scris Zelenski pe Twitter.

O echipă comună de investigație (JIT) condusă de olandezi a concluzionat în mai 2018 că sistemul de rachete aparține unei brigăzi ruse, iar Australia și Țările de Jos au anunțat că țin Rusia responsabilă pentru doborârea aeronavei.

Toți cei 283 de pasageri și cei 15 membri ai echipajului au fost uciși. Rusia a negat orice implicare.

În noiembrie 2022, un tribunal din Olanda a condamnat trei bărbați, doi ruși și un ucrainean, pentru doborârea zborului MH17 în estul Ucrainei, în iulie 2014.

Zborul MH17 decolase din Amsterdam și se îndrepta către capitala Malaysiei, Kuala Lumpur, când a fost doborât cu o rachetă de fabricație rusească, lansată de pe un câmp de luptă din estul Ucrainei.

Igor Girkin, fost colonel al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), și Serghei Dubinski, fost angajat al agenției ruse de informații militare GRU, au fost condamnați împreună cu separatistul ucrainean prorus Leonid Harchenko, care nu avea pregătire militară, dar despre care se crede că a condus o unitate de luptă în Donețk în iulie 2014.

„Instanța este de părere că MH17 a fost doborât prin tragerea unei rachete BUK de pe un câmp agricol de lângă Pervomaisk, ucigând toți cei 283 de pasageri și 15 membri ai echipajului”, a declarat judecătorul Hendrik Steenhuis.

Racheta cu care a fost doborât avionul era fabricată în Rusia, primită din Rusia (pe teritoriul ocupat din Ucraina) și lansată la ordinul Rusiei, a stabilit instanța olandeză.

Deși cei trei ar fi intenționat să tragă într-o aeronavă militară, nu în una civilă, rezultatul a fost doborârea unui zbor de linie.

Investigațiile făcute de jurnaliștii de la Bellingcat arată că racheta ar fi provenit de la Brigada 53 a armatei ruse, cu sediul la Kursk.

În data de 17 iulie 2014, cursa Malaysia Airlines de la Amsterdam Schiphol la Kuala Lumpur a trecut deasupra teritoriului Ucrainei, la începutul conflictului din estul țării, soldat cu anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia.

Deși zbura regulamentar, la 300 de metri deasupra spațiului restricționat, avionul a devenit o țintă pentru separatiștii proruși.

În urma incidentului și-au pierdut viața 298 de persoane, printre care 80 de copii. Pasagerii proveneau din 17 țări diferite, majoritatea fiind olandezi sau malaezieni.

Jucăriile sunt plasate lângă crucea ridicată în memoria victimelor accidentului avionului MH17 în satul Rozsypne din regiunea Donețk
Jucăriile sunt plasate lângă crucea ridicată în memoria victimelor accidentului avionului MH17 în satul Rozsypne din regiunea Donețk

Rusia a negat vehement orice implicare în doborârea zborului MH17, dând vina pe forțele ucrainene. Probele aduse de ruși au fost respinse de tribunalul de la Haga.

În procesul de la CIJ, Rusia a cerut retragerea speței, spunând că tribunalul nu ar avea jurisdicția necesară.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG