Linkuri accesibilitate

Kievul cere clarificări Italiei despre propunerea premierului Meloni de a extinde protecția NATO la Ucraina


Peședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la o întâlnire cu premierul italian Giorgia Meloni în marja reuniunii organizate de Londra privind războiul din Ucraina - 2 martie 2025
Peședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la o întâlnire cu premierul italian Giorgia Meloni în marja reuniunii organizate de Londra privind războiul din Ucraina - 2 martie 2025

Kievul a cerut miercuri Italiei mai multe informații despre propunerea premierului Giorgia Meloni de a extinde umbrela de apărare reciprocă a NATO la Ucraina, fără ca Ucraina să primească și calitatea de membru al alianței și fără să mai fie nevoie de trimiterea de trupe de menținere a păcii.

În marja summitului UE de joi la Bruxelles, Meloni a spus că extinderea acordului colectiv de securitate al articolului 5 al NATO ar fi o „soluție mai durabilă” decât trimiterea forțelor de menținere a păcii europeni sau acordarea Kievului ca membru cu drepturi depline.

„Salutăm această declarație ca parte a discuției privind asigurarea Ucrainei cu garanții de securitate pe termen lung și asigurarea securității și păcii în general”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Ghiorghi Tîhîi, într-o conferință de presă, citat de Reuters.

„În ceea ce privește această propunere în mod specific, suntem în contact cu colegii noștri italieni pentru a clarifica specificul acestei propuneri”, a spus Tîhîi.

Ucraina caută garanții de securitate de la aliații săi occidentali înaintea oricăror discuții de pace pentru a pune capăt invaziei Rusiei și vrea să adere la NATO, dar administrația Trump a respins până acum orice propunere în acest sens.

Marea Britanie, Franța și alte țări elaborează, de asemenea, planuri de desfășurare a trupelor europene pentru a proteja o potențială încetare a focului într-un posibil viitor acord de pace.

Rusia se opune unor astfel de planuri, dar Trump a spus că crede că Moscova ar putea fi de acord.

Meloni, liderul unui partid naționalist de extremă dreaptă din Italia, este un aliat al lui Trump, dar a rămas un puternic susținător public al Ucrainei.

În marja summitului UE de joi la Bruxelles, ea a spus că extinderea acordului colectiv de securitate al articolului 5 al NATO la Ucraina ar fi o „soluție mai durabilă” decât trimiterea forțelor europene de menținere a păcii sau acordarea dreptului de membru cu drepturi depline pentru Kiev.

Kievul se confruntă cu o întrerupere a ajutorului militar al SUA și a partajării informațiilor, în timp ce administrația lui Trump exercită presiuni puternice asupra lui Zelenski să ajungă la un acord de pace rapid cu președintele rus Vladimir Putin.

Înaintea reuniunii de joi de la Bruxelles, la summitul EUCO, diplomații din țările care susțin cu fermitate Ucraina și-au exprimat speranța că reuniunea va asigura noi angajamente pentru a pune Kievul într-o poziție mai puternică.

Trump: Dacă membrii NATO nu plătesc, SUA nu îi vor apăra

De cealaltă parte, Trump i-a amenințat membrii NATO că SUA nu-i vor apăra dacă nu plătesc 3% din PIB la apărare.

Președintele american Donald Trump a pus sub semnul întrebării disponibilitatea SUA de a-și mai apăra aliații dacă nu plătesc suficient pentru propria apărare.

„Este de bun simț, corect”, a spus Trump reporterilor din Biroul Oval. „Dacă nu plătesc, nu îi voi apăra. Nu, nu îi voi apăra."

Trump a spus că le-a repetat-o mereu aliaților său încă din timpul primului său mandat prezidențial 2017-2021.

Aceste eforturi au dus la creșterea cheltuielilor unora dintre membrii alianței nord-atlantice dar „nici acum nu este suficient”, a spus Trump.

„Ar trebui să plătească mai mult”, a spus el.

Tratatul alianței fondate în 1949 prevede o clauză de asistență reciprocă cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic asupra teritoriului aliat.

Remarcile lui Trump au alarmat capitalele din Europa până în Asia, unde liderii sunt deja îngrijorați de retragerea sprijinului de securitate al SUA pentru Ucraina, după ce Trump s-a ciocnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval, arătând o mult mai mare disponibilitate de a trata cu președintele rus Vladimir Putin.

Înainte de întâlnirea de joi a liderilor europeni, șeful NATO, Mark Rutte a clarificat declarațiile lui Trump.

„Știu că unii ar putea avea îngrijorări cu privire la viitorul NATO”, a spus secretarul general al NATO, Mark Rutte, „așa că permiteți-mi să fiu clar: relația transatlantică și parteneriatul transatlantic rămân piatra de temelie a Alianței noastre. Președintele Trump a clarificat angajamentul SUA și angajamentul său personal față de NATO și, de asemenea, a clarificat așteptările [sale] ca noi, Europa, să facem mai mult în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare”.

În Biroul Oval, Trump a spus că membrii NATO sunt prietenii lui, dar a pus la îndoială dacă Franța sau „alți doi” vor proteja Statele Unite într-un moment de criză.

„Crezi că vor veni să ne protejeze? Ar trebui, dar nu sunt atât de sigur”, a spus Trump.

Președintele SUA și-a afirmat angajamentele Statelor Unite față de apărarea reciprocă a NATO chiar săptămâna trecută, în timpul unei conferințe de presă alături de premierul britanic Keir Starmer.

La o întâlnire a liderilor europeni de la Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron a răspuns comentariilor lui Trump spunând că Franța și alte țări europene s-au alăturat trupelor americane în luptele din Afganistan după 9/11.

„Nu numai francezii, ci și europenii au fost acolo când am fost chemați pentru Afganistan. Și, apropo, nu au fost avertizați politicos [când SUA au părăsit Afganistanul]", a spus Macron „Suntem aliați loiali și credincioși”, a adăugat el.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG