Războiul din Ucraina | Rusia refuză o zonă demilitarizată în jurul centralei de la Zaporojie. Medvedev: Și în Europa pot avea loc accidente

Centrala de la Zaporojie este acum sub controlul ruşilor și a fost lovită de bombardamente, inclusiv joi.

Oficialii locali ucraineni și cei instalați de Rusia s-au acuzat reciproc pentru o nouă rafală de bombardamente, joi, la centrala nucleară - cea mai mare din Europa - care se află în sudul Ucrainei.

"Centrala se află începând de astăzi nu doar în mâinile inamicului, ci și în mâinile unor specialiști needucați care ar putea permite producerea unei tragedii", a declarat ministrul de interne Denis Monastirski într-un interviu pentru Reuters.

"Bineînțeles, este dificil chiar să ne imaginăm amploarea tragediei care ar putea avea loc dacă rușii își continuă acțiunile acolo", a mai spus Denis Monastirski.

Ucraina a avertizat în ultimele zile asupra riscului unui dezastru nuclear de tip Chornobîl.

"Acest lucru înseamnă pentru noi că ... trebuie să ne pregătim pentru orice scenariu. Serviciile de urgență ale statului, împreună cu Ministerul de Interne și Ministerul Regiunilor, discută diferite scenarii necesare, inclusiv despre evacuări", a declarat Monastirski.

În iulie, producția a fost cu doar 310.000 de barili pe zi sub nivelul de dinainte de război, constată Agenția Internațională pentru Energie (IEA), citată de The Guardian.

În ultimul său raport lunar privind petrolul, AIE a declarat că producția de petrol a Rusiei în iulie a fost cu 310.000 de barili pe zi sub nivelurile de dinainte de război, în timp ce exporturile totale de petrol au scăzut cu aproximativ 580.000 de barili pe zi.

Exporturile Moscovei de țiței și produse petroliere către Europa, SUA, Japonia și Coreea au scăzut cu aproape 2,2 milioane de barili pe zi de la invazia din februarie, dar AIE a declarat că redirecționarea fluxurilor către India, China, Turcia și altele, împreună cu „cererea internă a Rusiei, sezonier mai mare, a atenuat pierderile din amonte”.

Raportul estimează că Rusia a generat luna trecută venituri din exporturi de petrol de 19 miliarde de dolari și 21 de miliarde de dolari în iunie.

„Perspectivele pentru aprovizionarea mondială cu petrol a fost revizuită în sus, cu scăderi mai limitate ale aprovizionării rusești decât se prognozase anterior”, spune raportul.

În iunie, China a depășit UE ca cel mai mare importator de țiței rusesc.

Între timp, în condițiile în care prețurile gazelor naturale și energiei electrice cresc, „motivând trecerea de la gaz la petrol în unele țări”, AIE și-a majorat estimările pentru creșterea cererii globale de petrol în 2022 cu 380.000 de barili pe zi, la 2,1 milioane de barili pe zi.

Valul de căldură global a înregistrat, de asemenea, o ardere crescută a petrolului în generarea de energie, în special în Europa și Orientul Mijlociu, dar și în Asia.

Raportul a adăugat: „Membrii UE s-au angajat să-și reducă cererea de gaze cu 15% din august 2022 până în martie 2023. Estimăm că acest lucru va crește consumul de petrol cu aproximativ 300.000 de barili pe zi în următoarele șase trimestre”.

Organismul de pază nucleară al Națiunilor Unite a cerut oficialilor să viziteze centrala nucleară de la Zaporojie cât mai curând posibil, pe fondul bombardamentelor reînnoite în zonă și a avertismentelor cu privire la „consecințele catastrofale” ale luptelor continue în apropierea celei mai mari centrale atomice din Europa.

„Este o oră serioasă, o oră gravă, iar AIEA [Agenția Internațională pentru Energie Atomică] trebuie să i se permită să-și desfășoare misiunea în Zaporizhzhia cât mai curând posibil”, a declarat șeful agenției, Rafael Grossi, la o reuniune de urgență a Consiliului de securitate al ONU, joi seara.

Compania de stat din Ucraina care operează centrala, Energoatom, a declarat că zona a fost lovită de cinci ori joi, inclusiv în apropierea locului unde sunt depozitate materiale radioactive.

„Cinci lovituri au fost înregistrate chiar lângă locul de sudare și unitatea de depozitare a surselor de radiații”, a spus Enerhoatom într-o postare pe canalul său oficial Telegram. „Iarba a luat foc pe o zonă mică, dar, din fericire, nimeni nu a fost rănit.”

Afirmațiile vin la doar o zi după ce Ucraina a acuzat Rusia că a tras cu rachete din centrale nucleare, ucigând cel puțin 13 persoane și rănind 10.

Înalt oficial al ONU a cerut încetarea imediată a tuturor activităților militare din jurul uzinei Zaporojia, avertizând că alte incidente „profund îngrijorătoare” ar putea – dacă vor continua – să ducă la dezastru.

„Facem apel la încetarea imediată a tuturor activităților militare din imediata vecinătate a uzinei și să nu țintească instalațiile sau împrejurimile acesteia”, a declarat António Guterres, secretarul general, într-o declarație înaintea întâlnirii.

Guterres a avertizat că orice daune potențiale la uzina Zaporojie „ar putea duce la consecințe catastrofale nu numai pentru imediata vecinătate, ci și pentru regiune și nu numai”.

Grossi a spus că este gata să conducă o misiune de experți pentru a inspecta situl din sud-estul Ucrainei și a cerut Rusiei și Ucrainei să coopereze pentru ca oficialii să poată călători cât mai curând posibil.

„Timpul este esențial”, a spus el consiliului de securitate format din 15 membri, adăugând că agenția ar putea efectua lucrări urgente privind garanțiile de securitate și poate oferi o influență stabilizatoare pentru a „preveni producerea unui accident nuclear”.

„AIEA a fost pregătită să efectueze o astfel de misiune din iunie, când eram gata să plecăm”, a spus Grossi consiliului, adăugând că toate acțiunile militare din jurul centralei trebuie să se oprească.

Șeful consiliului de securitate rus Dmitri Medvedev a condus o delegaţie de oficiali din Federaţia Rusă şi a vizitat joi regiunile separatiste din regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei, pentru a purta discuţii cu liderii separatişti privind măsurile prioritare ce trebuie luate pentru asigurarea securităţii republicilor din Donbas, conform instrucţiunilor date de Putin, transmite AFP.

Aceasta este una din cele mai mari delegaţii ruse care au vizitat estul Ucrainei de la începutul ofensivei Moscovei pe 24 februarie.

Într-o declaraţie publicată pe Telegram, Medvedev a afirmat că "a purtat discuţii cu privire la măsurile prioritare ce trebuie luate pentru asigurarea securităţii republicilor din Donbas, conform instrucţiunilor preşedintelui" rus Vladimir Putin.

"A fost acordată o atenţie deosebită armonizării legislaţiei" regiunilor separatiste cu cea a Rusiei, precum şi reparării infrastructurii şi pregătirii şcolilor pentru începerea noului an şcolar, a mai spus Medvedev.

Din delegaţie au mai făcut parte adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Kirienko, ministrul de Interne, Vladimir Kolokolţev, şi şeful serviciilor de securitate (FSB), Aleksandr Bortnikov.

Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte în perioada 2008 - 2012 şi apoi prim-ministru între 2012 şi 2020, este în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

În estul Ucrainei, delegaţia a avut mai multe întâlniri, inclusiv cu liderul separatist din Lugansk, Leonid Pasecinik şi cu cel al regiunii învecinate Doneţk, Denis Puşilin.

Aceste două entităţi s-au separat în 2014 cu sprijinul Moscovei şi s-au extins ca urmare a ofensivei pe care Rusia o conduce anul acesta împotriva Ucrainei. Moscova consideră aceste teritorii drept state, pe care însă comunitatea internaţională nu le recunoaşte.

Vizita lui Dmitri Medvedev survine într-un moment în care Moscova este suspectată că plănuieşte anexarea unor zone mari din Ucraina. Autorităţile separatiste pledează în mod deschis pentru anexarea la Rusia, iar administraţiile pro-ruse de ocupaţie din sud se pregătesc să organizeze referendumuri de anexare, dintre care unele ar putea avea loc chiar luna viitoare.