Raportul monitorizează patru aspecte: sistemul judiciar, lupta anticorupție, libertatea presei și pluralismul, plus alte aspecte care țin de echilibrul instituțional.
Față de recomandările din 2023, România a progresat puțin în aspectele:
- Implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția pe tema legilor justiției;
- Asigurarea resurselor umane în Justiție;
- Rezolvarea problemelor ce țin de urmărirea penală a corupției în Justiție;
- Crearea unei instituții naționale pentru drepturile omului, în linie cu principiile ONU.
În schimb, România nu a progresat deloc în ceea ce privește:
- Introducerea regulilor pentru lobby în Parlament;
- Independența posturilor publice de radioteleviziune;
- Introducerea măsurilor de consultare publică înaintea adoptării proiectelor de legi.
Comisia sfătuiește România să lucreze la îmbunătățirea acestor probleme, ca să îmbunătățească integritatea statului, transparența deciziilor luate la nivel înalt și independența presei, care ar permite societății române să-și dezvolte un spațiu civil în care cetățenii să aibă condițiile de participare semnificativă.
„Capitolul despre România este surprinzător de pozitiv”, consideră Răzvan Petri, unul dintre fondatorii Politica la minut, o platformă dedicată tinerilor, cu explicații despre politica națională și europeană.
„Nimic despre comasare, despre haosul privind organizarea alegerilor și schimbările pe genunchi din legislația electorală (lucruri care puteau fi cuprinse, erau știute dinainte de 9 iunie)”, adaugă expertul.
Petri amintește de controversa de acum câteva săptămâni, când publcația Politico a dezvăluit că Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a încercat să amâne publicarea acestui raport până după realegerea sa în fruntea Comisiei, mai ales pentru că acesta critică influența guvernului italian, condus de Giorgia Meloni, asupra televiziunii de stat RAI.
Într-un final, europarlamentarii din partidul lui Meloni oricum nu au votat în favoarea lui von der Leyen.
Problemele din UE cu Justiția
Justiția din Croația, Polonia și Bulgaria este percepută de cetățeni a nu fi independentă: sistemele din aceste țări au o rată de încredere a publicului sub 30%. La cealaltă extremă sunt Danemarca, Finlanda, Austria, Suedia, Luxemburg și Irlanda, unde peste 75% din oameni și companii consideră că justiția e independentă.
Ungaria, Polonia și Bulgaria au progresat amândouă înspre asigurarea independenței Consiliilor Supreme – un aspect care era îngrijorător la Budapesta până la reformele din 2023, și în Polonia până la instaurarea noului guvern Tusk.
În schimb, în Slovacia au fost dați afară trei membri ai Consiliului Juridic și nu s-a introdus nicio măsură pentru a proteja instituția de influența politică.
Nominalizări politice pentru pozițiile de top din justiție mai creează probleme în Letonia, Austria, Lituania și Suedia. Declarațiile politicienilor și ale guvernului încă au o influență disproporționat de mare asupra independenței justiției în Slovacia, Italia și Spania, iar în Lituania au fost și cazuri de intimidare a judecătorilor de către Rusia.
Procedurile juridice sunt încă prea luni în Malta, Croația, Italia și Portugalia. Bulgaria a renunțat la o reformă care ar fi introdus medierea obligatorie, iar în Austria prețul serviciilor avocaților și taxele de tribunal rămân mult prea ridicate.
Lupta anticorupție
Corupția rămâne o problemă în țările care vor să adere la UE: Muntenegru și Serbia încă își redactează strategiile anticorupție, în timp ce Macedonia de Nord și Albania se mișcă încet cu implementarea acestor măsuri.
În Suedia și Finlanda, sistemul încă trebuie să ia în calcul mitele provenite din alte țări.
Slovacia este într-o situație îngrijorătoare în ceea ce privește reformele dreptului penal, care riscă să submineze lupta anticorupție. Guvernul de la Bratislava vrea să scadă pedepsele pentru corupție, să scadă termenul de limitare al acestor infracțiuni și să închidă Oficiul Special de Procuratură. În Italia, guvernul vrea să scape de infracțiunea de abuz în serviciu.
Slovacia, Italia, Muntenegru și Serbia duc lipsă de procurori specializați în lupta anticorupție.
La acest capitol, Comisia laudă România pentru că a continuat să-și consolideze capacitățile de a ancheta corupția la nivel înalt.
În ceea ce privește bugetarii, multe țări încă au probleme cu conflictul de interese și integritatea angajaților la stat. Asta se aplică și la nivelul de lobbying, adică influența firmelor sau organizațiilor asupra parlamentarilor și a celor cu putere de decizie, unde încă nu există transparență sau un registru al lobby-iștilor. Reguli pentru limitarea influenței lor asupra parlamentarilor nu există nici în România, nici în Slovacia sau Italia.
Dacă românii sunt deja obișnuiți cu declarațiile de avere, acestea încă nu sunt verificate corespunzător în Belgia, Danemarca și Luxemburg.
Nici finanțarea partidelor nu este încă transparentă în Olanda, Germania, Danemarca, Belgia, Cipru sau Italia. Tot Italia are probleme și cu transparența și digitalizarea achizițiilor publice, la fel și țările care vor să adere la UE.
Independența presei
Comisia ia în calcul în acest raport și presa liberă și pluralismul din media, despre care spun că sunt „esențiale pentru statul de drept [...] fiind câini de pază ai democrației care trag puterea la răspundere”.
Controlul politic asupra presei, chiar și presiunea, limitează informațiile disponibile publicului. De aceea, continuă Comisia, este important ca jurnaliștii să fie protejați de litigiile strategice care încearcă să-i amuțească.
Raportul remarcă probleme cu imparțialitatea instituțiilor de reglementare ale audiovizualului, inclusiv numiri politice, în Ungaria, Slovenia, Croația, Bulgaria, Polonia, Grecia, Serbia și Albania.
Încă nu este transparență completă cu privire la cine deține unele posturi media în Bulgaria, Cehia, Franța, Olanda, Cipru și Portugalia.
Alocarea bugetului de stat pentru publicitatea politică către diversele posturi private încă nu este transparentă în Ungaria, Croația, Malta și Spania.
Independența radioteleviziunii de stat este încă în curs de reformă în Polonia, Olanda, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Estonia, Cipru și Austria – în timp ce România, Malta și Ungaria încă nu au un răspuns față de observațiile Comisiei cu privire la independența posturilor lor de stat.
Jurnaliștii români încă nu beneficiază de suficient acces la informații din partea instituțiilor publice, iar aceeași problemă o au și cei din Spania, Polonia, Germania, Grecia și Malta. În țări precum Serbia și Muntenegru, multe uși încă se trântesc în nasul jurnaliștilor, cărora li se refuză accesul la informații.
Alte aspecte ce țin de Justiție
La acest aspect, Comisia se uită la calitatea și transparența procesului legislativ, la reformele constituționale, statutul Curților Supreme și Constituționale, existența și calitatea autorităților independente pentru drepturile omului, implementarea hotărârilor CEDO, susținerea societății civile și limitarea influenței externe. Sunt aspecte care contribuie la o cultură a unui stat de drept atât la nivel instituțional, cât și în rândul cetățenilor.
Câteva aspecte în care alte state europene seamănă cu România:
- Franța, Estonia și Italia au probleme cu guvernele care se folosesc excesiv de Ordonanțele de Urgență;
- Nici Italia, Malta sau Cehia nu au o instituție națională pentru drepturile omului;
- Și Belgia are o problemă cu implementarea hotărârilor CEDO.
Îngrijorătoare sunt situațiile din țările în care s-a folosit sistemul de spionaj Pegasus (Polonia și Grecia), precum și în Ungaria, care a implementat o lege a agenților străini pe model rusesc – ceva ce și Slovacia încearcă să facă.
Despre raportul Statului de Drept
În raportul din 2024, Comisia Europeană analizează progresul făcut de țările UE față de anul precedent, când au primit un set de recomandări pentru a-și îmbunătăți structura instituțională.
În fiecare an, Comisia identifică punctele slabe ale fiecărei țări în parte și emite un set de recomandări, pe care statele le pot îmbunătăți pe cont propriu, împreună cu alte state, cu ghidarea Comisiei sau împreună cu Comisia de la Veneția (o instituție consultativă la nivel european, compusă din experți în drept constituțional).
Țările UE sunt ajutate să îndeplinească aceste recomandări prin fonduri europene și opiniile experților.
Scopul acestui raport este preventiv – pentru a înlătura orice probleme înainte de a se ajunge la pedepse precum procedurile de infringement în care Comisia ia acțiune legală împotriva statelor care încalcă legile UE.
În cazul unei probleme persistente, se poate apela la articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene, prin care sunt suspendate unele drepturi ale statului membru.
Pentru prima oară, raportul conține și o evaluare a patru țări care doresc să adere la UE, considerate a fi cele mai avansate pe drumul spre aderare: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.
Ele au doar o evaluare, dar nu primesc recomandări în acest raport.
Evaluarea remarcă influența externă a interferenței rusești, prin dezinformare și atacuri hibride. În viitor, aceste țări vor trebui să implementeze reforme credibile și sustenabile, ca să ajungă la standardele necesare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
