Într-un raport trimis Parlamentului de Autoritatea Electorală Permanentă se solicită adoptarea unui nou Cod Electoral pentru actualizarea unitară a legislației privind alegerile și referendumurile. Instituțiile implicate în procesul electoral au făcut o serie de recomandări în acest sens, Ministerul de Interne dorind interzicea accesului în cabina de vot cu orice fel de aparatură de înregistrare sau fotografiere, dar și o mai bună definire a legii în ceea ce privește coruperea alegătorului.
Raportul privind organizarea şi desfășurarea alegerilor prezidențiale din anul 2019 trimis Parlamentului conține, pe lângă date privind modul în care s-a desfășurat scrutinul de anul trecut, o serie de propuneri privind modificarea legislației electorale. Printre instituțiile care doresc modificări legislative se numără Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Institutul Național de Statistică.
„Așa cum s-a demonstrat în repetate rânduri, modificarea secvențială a prevederilor legale în materie electorală nu este de natură să ofere un cadru normativ complet și coerent și impune ajustări ulterioare. În condițiile unei proliferări excesive și neunitare a actelor normative în domeniu, adoptarea unui Cod Electoral este o necesitate”, se arată în documentul transmis forului legislativ.
Ministerul de Interne consideră că lipsa unor dispoziții clare a generat o serie de dificultăți în desfășurarea procesului electoral. Instituția solicită o clarificare a noțiunii de bunuri menționată la coruperea alegătorului. O definiție este prevăzută în „Ghidul finanțării campaniei electorale pentru alegerile locale din 2016”, dar Ministerul de Interne dorește ca bunurile simbolice să fie clar definite în Parlament.
Codul Penal, la articolul 386, incriminează ca infracțiune oferirea de bunuri sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați sau un candidat, excepție făcând bunurile cu o valoare simbolică.
O altă modificare solicitată de Ministerul de Interne se referă la interzicerea accesului în cabina de vot cu orice fel de aparatură de fotografiere, înregistrare sau preluare imagini. Astfel, dacă această propunere ar fi adoptată de Parlament, un alegător nu va mai putea intra în cabina de vot cu telefonul mobil. În acest moment, legislația permite intrarea cu telefonul mobil în cabina de vot, dar interzice fotografierea sau înregistrarea votului.
„Acest lucru se impune deoarece în alegerile precedente au fost semnalate cazuri în care s-a reclamat faptul că, urmare a înregistrărilor efectuate de alegător că a votat un anumit candidat sau o listă de candidați, acesta ar fi fost recompensat cu bani, bunuri sau alte foloase”, se menționează în Raportul trimis Parlamentului.
De asemenea, Ministerul de Interne susține că neștiința de carte a alegătorului nu constituie motiv temeinic pentru însoțirea acestuia în cabina de vot.
Autoritatea Electorală Permanentă dorește eliminarea listelor electorale în forma tipărită. Primarii ar urma să pună la dispoziția președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare listele electorale, dar și listele suplimentare de vot în format electronic. Procedura a fost utilizată cu ocazia alegerilor prezidențiale din 2019 și se dorește a fi implementată și la viitoarele alegeri.
Institutul Național de Statistică vrea ca în legile care reglementează fiecare tip de proces electoral în cadrul căruia este utilizat votul prin corespondență să fie incluse și elemente de natură să clarifice centralizarea votului prin corespondență.
Ministerul de Externe atrage atenția că există lacune legislative în privința secțiilor de vot din străinătate. Spre exemplu, legislația stabilește că secțiile de votare din străinătate sunt monitorizate video, dar nu precizează cine, în ce condiții și în ce perioadă realizează această monitorizare și nici destinația și durata stocării înregistrărilor. MAE susține că există probleme și cu votul pe durata a trei zile în Diaspora, deoarece ziua de vineri este lucrătoare și nu se găsesc spații pentru desfășurarea procesului electoral.
„Ministerul de Externe a comunicat o serie de probleme întâmpinate în stabilirea secțiilor de votare”, se precizează în Raportul privind alegerile prezidențiale din 2019.
„Ambasada României la Berlin a semnalat faptul că autoritățile germane au transmis că aprobarea secțiilor de votare, în afara localului misiunii diplomatice și a oficiilor consulare ale României în Germania, a fost dată, cu titlu de excepție, numai pentru alegerile din noiembrie 2019, iar pentru orice alte alegeri în viitor nu va mai fi permisă organizarea secțiilor de votare în afara misiunii diplomatice și a oficiilor consulare ale României”, subliniază Ministerul de Exerne.
Oficiul OSCE pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) oferă 23 de recomandări care vizează îmbunătățirea desfășurării alegerilor în România în vederea corelării acestora cu angajamentele OSCE și cu alte obligații și standarde internaționale privind alegerile democratice. Printre recomandările din Raportul OSCE se numără adoptarea unui nou Cod Electoral, o mai bună verificare a semnăturilor susținătorilor, ședințele organismelor care administrează alegerile să fie publice, revizuirea sancțiunilor pentru încălcarea prevederilor în materia finanțării campaniilor electorale, reconsiderarea numărului de semnături pentru susținerea unui candidat, limitarea acțiunilor de campanie înainte de începerea campaniei oficiale, raportarea periodică a cheltuielilor partidelor în timpul campaniei și simplificarea procedurilor privind votul prin corespondență.
Anul acesta, ar trebui să aibă loc în România alegeri locale și alegeri parlamentare, dar data acestora rămâne o necunoscută din cauza epidemiei de coronavirus.
Facebook Forum