Cel puțin o persoană a murit într-un atac cu dronă asupra unui institut de cercetări din Kiev
Cel puțin o persoană a murit după ce dronele au atacat marți un institut științific din capitala Kiev, relatează AFP.
Salvatorii militari au fost văzuți îndepărtând de la fața locului un cadavru acoperit cu o folie de plastic neagră, în timp ce fumul se ridica din clădirea cu șapte etaje a Institutul pentru Materiale Superhard (ISM) din nord-vestul Kievului, care face parte din Academia Națională de Științe a Ucrainei.
Un oficial rus de la serviciul de informații al Ministerului Apărării a declarat că trei persoane au fost ucise, dar nu a existat nicio altă confirmare a bilanțului.
Oficialul, care a cerut să nu fie identificat după nume, a declarat pentru AFP că „în timpul raidului aerian de astăzi, forțele armate ale Federației Ruse au folosit drone Orlan, dintre care una a aruncat o bombă, în urma căreia sediul a luat foc. Mai târziu au apărut încă două drone au încercat să arunce bombe, dar au fost doborâte. Aici a fost un atelier industrial, o instituție civilă. Fără militari.”
Belarus s-ar putea să se alăture „în curând” războiului din Ucraina, spun oficialii SUA și NATO
SUA și NATO cred că Belarus s-ar putea alătura „în curând” Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei, au declarat oficialii americani și NATO pentru CNN.
Este din ce în ce mai „probabil” ca Belarus să intre în conflict, a declarat luni un oficial militar al NATO.
„Putin are nevoie de sprijin. Orice ar ajuta”, a explicat oficialul.
Unitățile de luptă din Belarus sunt gata să intre în Ucraina cu mii de forțe armate, a declarat un membru al opoziției belaruse pentru CNN. În opinia sa, acest lucru va avea un impact geopolitic important, pentru că presupune intrarea unei alte țări în războiul pornit de Rusia în Ucraina.
Un înalt oficial al serviciilor de informații NATO spune că guvernul belarus „pregătește mediul pentru a justifica o ofensivă belarusă împotriva Ucrainei”.
Belarusul, aflat sub mâna de fier a dictatorului Alexandr Lukașenko, a decis luna trecută să găzduiască permanent trupe rusești și arme nucleare.
300.000 de persoane din Hersonul ocupat, fără hrană și medicamente. Forțele ruse trag din nou în protestatarii pașnici anti-ocupație
Aproximativ 300.000 de persoane din orașul Herson, ocupat de ruși, au rămas fără alimente și provizii medicale, spune Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al șefului diplomației ucrainene.
„Cei 300.000 de cetățeni ai Hersonului se confruntă cu o catastrofă umanitară din cauza blocadei armatei ruse”, a scris, marți, într-un tweet Nikolenko.
Orașul este ocupat de forțele ruse de aproximativ două săptămâni.
Nikolenko a spus că Rusia refuză să deschidă coridoare de evacuare pentru ca civilii să iasă. El a cerut ca „tacticile barbare ale Rusiei” să fie „oprite înainte de a fi prea târziu”.
Herson a fost primul oraș important ucrainean care a căzut în mâinile trupelor ruse după ce acestea au invadat Ucraina, pe 24 februarie.
Trupele ruse au folosit au tras luni în protestatarii pașnici care demonstrau luni împotriva ocupării Hersonului în Piața Libertății din oraș. Înregistrările video i-au arătat pe protestatari alergând în toate direcțiile pentru a scăpa de proiectile, în timp ce se auzeau bubuituri puternice și focuri de armă.
Forțele ruse au continuat și marți să răspundă violent protestatarilor pașnici, după cum o arată chiar corespondentul ABC News.
Corespondentă a Canalului 1 despre demisia sa: „Războiul din Ucraina a fost linia roșie peste care n-am putut trece”
Un corespondent al televiziunii ruse Canal 1 a declarat într-o conferință de presă la Paris că a demisionat la începutul acestei luni în semn de protest față de războiul din Ucraina.
Janna Agalakova, care a fost prezentatoare de știri înainte de a fi corespondent al postului rusesc la Paris și New York, a spus că este foarte afectată de propaganda făcută de presa de știri din Rusia și că războiul a reprezentat „linia roșie” peste care nu a putut trece.
Ea a spus că nicio clipă nu s-a gândit să spună despre războiul din Ucraina că este o operațiune specială, așa cum vor autoritățile de la Kremlin. „Este război”, a spus ea, citată de BBC.
„Știu că mă vor acuza că sunt spion. Dar nimeni nu m-a plătit. Nu lucrez pentru nimeni, în afară de țara mea. Vreau ca oamenii mei să poată vedea propaganda așa cum este; să caute alte surse de informații, pentru a nu mai fi transformat în zombi”, a spus jurnalista.
Agalakova, care și-a început cariera în 1991 pentru agenția de presă rusă Novosti, a adăugat: „Avem o situație în care, în mass-media, avem un singur punct de vedere, cel al Kremlinului”.
Agalakova a spus că, în calitate de prezentatoare de știri la începutul anilor 2000, ea „a simțit deja o presiune puternică dinspre Kremlin și că jurnaliștii sunt cei care l-au făcut ceea ce e. „I-am falsificat imaginea”, a spus Agalakova.
Ea a spus că încă din 2013, înainte să fie invadată Crimeea, a fost supusă unei presiuni constante de a livra doar vești proaste despre SUA.
„Nu am spus niciodată minciuni. Dar așa funcționează propaganda. Preiei fapte care sunt adevărate, le aranjezi și spui o mare minciună", a spus ea.
„Fiecare fapt este adevărat, dar toate la un loc devin propagandă”.