Este, într-adevăr, o încetare a focului. Dar ce fel de încetare a focului?
La mai bine de trei ani de la invazia totală a Rusiei în Ucraina, Casa Albă și Kremlinul au anunțat pe 18 martie un acord amplu care vizează oprirea conflictului care a dus la moartea sau rănirea a peste un milion de oameni de ambele părți.
Contururile acordului au fost anunțate după o convorbire telefonică de aproximativ două ore între președinții Donald Trump și Vladimir Putin. A fost a doua astfel de convorbire și, probabil, cea mai importantă până în prezent.
Ucraina, sub presiunea intensă a Casei Albe, incluzând aici și întâlnirea tensionată din Biroul Oval cu președintele Volodimir Zelenski, a semnat deja propunerea SUA pentru o pauză de 30 de zile în lupte, cu condiția ca și Rusia să o facă.
Deci, cu ce a fost de acord Moscova mai exact?
„Principala mea concluzie aici este că Moscova se simte destul de confortabil cu Trump, dar din alte motive pe care le discută aproape toată lumea”, a declarat Nikolai Sokov, un fost diplomat rus care lucrează acum la Centrul pentru Dezarmare și Neproliferare din Viena.
„Moscova poate negocia cu Trump, în timp ce Europa insistă că poziția sa este corectă și ar trebui acceptată fără negociere”.
În ceea ce privește acțiunea militară reală, acordul nu face nimic pe câmpul de luptă în sine, unde trupele ruse au măcinat, până de curând, apărarea ucraineană de-a lungul unei linii de front de 1.100 de kilometri.
Trupele ucrainene se retrag din regiunea Kursk a Rusiei, pe care a invadat-o în urmă cu aproape șapte luni, în încercarea de a reduce presiunea din alte părți de pe linia frontului și, de asemenea, de a câștiga o monedă de schimb pentru viitoarele negocieri de pace.
În acordul anunțat pe 18 martie se pune accentul pe infrastructura energetică.
Cel puțin din noiembrie 2022, Rusia a lovit rețeaua electrică a Ucrainei: centrale electrice, linii de transmisie, transformatoare, substații. E o strategie menită să epuizeze și să terorizeze populația civilă a Ucrainei, uneori atribuită fostului comandant suprem al invaziei rusești, a cărui poreclă este General Armageddon.
Atacarea infrastructurii civile este, de altfel, o crimă de război, pentru care Curtea Penală Internațională a adus acuzații împotriva a doi ofițeri militari ruși de rang înalt.
În fața acestor atacuri, Ucraina s-a străduit să rămână funcțională. A reușit asta printr-un amestec de ingeniozitate locală și sprijin occidental pe scară largă.
În același timp, Ucraina și-a dezvoltat industria autohtonă de drone și chiar rachete de croazieră, care a fost folosită din ce în ce mai mult pentru a viza infrastructura energetică a Rusiei: rafinării de petrol, conducte și instalații militare.
Vorbind la o conferință de presă la Helsinki, președintele Zelenski, care în trecut a semnalat că ar susține o încetare a focului fără acțiuni terestre, a părut să taie din entuziasmul legat de noul posibil acord.
„Am susținut întotdeauna ideea de a nu atinge țintele energetice, precum și țintele maritime, producția de alimente și obiectivele de transport. (...) Acum, trebuie să înțelegem care sunt detaliile acestui acord. Nu le cunoaștem”, a spus el după anunțarea convorbirii telefonice Kremlin-Casa Albă.
„Aceasta ar putea fi o modalitate de a avansa spre o încetare a focului. (...) Pas cu pas. Restul sunt statisticile realității: sute de drone și rachete care continuă să plouă nu pe câmpul de luptă, ci peste tot”, a adăugat președintele Zelenski.
Posibilitatea unei încetări a focului a fost anunțată la Jeddah, Arabia Saudită, după întâlniri ale delegațiilor ucraineană și americană. Două zile mai târziu, Putin a răspuns la propunere cu un răspuns de tipul „da, dar”.
„În timpul conversației, Donald Trump a înaintat o propunere pentru părțile implicate în conflict de a se abține reciproc de la atacuri asupra infrastructurii energetice timp de 30 de zile. (...) Vladimir Putin a răspuns pozitiv la inițiativă și a dat imediat armatei ruse ordinul corespunzător”, a transmis Kremlinul.
O încetare limitată a țintirii instalațiilor energetice din Ucraina – și din Rusia – este o victorie pentru Kiev.
Cu toate acestea, ar putea ajunge să fie mai mult o victorie pentru Moscova, a spus Sokov.
„Rețineți că timp de 30 de zile Rusia va construi arme și va putea relua loviturile la scară largă dacă este necesar. Ucraina, însă, nu va putea repara pe deplin daunele aduse infrastructurii energetice, din care a pierdut între o treime și jumătate, conform diferitelor estimări”, a declarat el pentru RFE/RL.
Ce a rămas nespus
Ceea ce a lipsit din discuții, cel puțin din câte știm din interpretările publice ale Kremlinului și Casei Albe, a fost situația centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, despre care trimisul american Steve Witkoff a spus că ar putea fi parte din negocieri.
Nu a fost menționată nici pretenția Rusiei ca SUA să recunoască anexarea Crimeei, un subiect despre care s-a discutat înainte de convorbirea telefonică.
De asemenea, nu a existat nici o referire la intenția Ucrainei de a adera la NATO, lucru la care Moscova se opune vehement și care a fost unul dintre motivele invocate de Rusia pentru a invadat Ucraina în februarie 2022.
Declarația Casei Albe a menționat probleme geopolitice mai largi, o idee cu care Moscova a fost de acord, și anume, că e nevoie de un acord mai larg care să atingă probleme care nu au legătură cu Ucraina.
Aceasta este o temă reluată frecvent de Putin, care a folosit termenul de „cauze fundamentale”, o prescurtare a nemulțumirii Kremlinului față de întregul aranjament internațional de după Războiul Rece.
Dar extinderea discuțiilor dincolo de Ucraina a fost ceva la care predecesorul lui Trump, Joe Biden, s-a opus.
„Liderii au convenit că mișcarea către pace va începe cu o încetare a focului în domeniul energiei și infrastructurii, precum și cu negocieri tehnice privind implementarea unei încetări a focului maritim în Marea Neagră, încetarea deplină a focului și pacea permanentă”, a declarat Casa Albă. „Aceste negocieri vor începe imediat în Orientul Mijlociu”, a precizat Washingtonul.
Putin și Trump au discutat și despre necesitatea de a opri proliferarea armelor strategice și au afirmat că se vor implica pentru a asigura că această direcție se aplica pe scară cât mai largă.
„Cei doi lideri au împărtășit opinia că Iranul nu ar trebui să fie niciodată în poziția de a distruge Israelul”, a transmis Casa Albă.
De asemenea, nu este clar dacă diferența subtilă de formulare între declarații este semnificativă: Kremlinul vorbește despre „infrastructură energetică” în timp ce Casa Albă vorbește despre „energie și infrastructură”.
Neproliferarea armelor strategice – nucleare sau de altă natură – a fost în trecut un obiectiv pe care Washingtonul și Moscova l-au împărtășit, însă neîncrederea și suspiciunile politice au subminat efortul comun.
Cele două țări, care dețin cele mai mari două arsenale nucleare din lume, sunt încă parte din ultimul tratat major de control al armelor rămas în vigoare. Acesta urmează să expire anul viitor și, până acum, nu a existat niciun efort pentru a începe discuțiile legate de reînnoirea lui.
În cele din urmă, însă, lărgirea temelor de discuție dintre SUA și Rusia convine Kremlinului, care își dorește o revizuire amplă a regulilor internaționale: Moscova vrea să fie tratată de la egal la egal cu SUA, așa cum a fost în timpul Uniunii Sovietice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
