Pe 20 martie, Biroul Electoral Central (BEC) publică lista finală cu aspiranții la Palatul Cotroceni. Iar pe 22 martie e stabilită ordinea candidațior pe buletinul de vot.
Campania electorală începe pe 4 aprilie.
S-au înscris în cursă 21 pretendenți, din care au admiși de BEC 12. După retragerea AneiMaria Gavrilă, anunțată pe 19 martie, au rămas 11 candidați.
Cinci au candidat și la scrutinul precedent, cel din noiembrie 2024. Iar patru sunt candidați independenți.
Cine sunt cei 11 candidați validați?
Nicușor Dan
Nicușor Dan (55 de ani), matematician și activist civic, a devenit cunoscut prin inițiativele de protejare a patrimoniului și legalității în privința construcțiilor din București.
În 2008, a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, organizație non guvernamentală care lupta pentru salvarea clădirilor de patrimoniu și denunța corupția din urbanismul Capitalei.
În iunie 2015, a lansat platforma politică Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) – obiectul lui era să candideze în 2016 la alegerile locale pentru Primăria Capitalei și să obțină mandate în Consiliul General. La alegerile locale din 2016, Nicușor Dan s-a clasat al doilea, după Gabriela Firea (PSD) la scrutinul pentru Primăria Generală și a ajuns în Consiliul General.
Ulterior, USB și-a extins activitatea la nivel național sub numele Uniunea Salvați România (USR), partid pe care Nicușor Dan l-a fondat și al cărui prim președinte a fost (2016–2017).
Sub conducerea lui, USR a intrat în Parlamentul României la alegerile legislative din 2016, iar Nicușor Dan a devenit deputat de București (2016–2020).
În 2017, când conducerea USR a votat să se opună revizuirii Constituției privind definirea familiei tradiționale, Nicușor Dan a dezaprobat asumarea unei poziții explicite pe acest subiect, considerând că partidul ar trebui să rămână neutru, din respect pentru diverși susținători.
În urma controverselor interne din partid, pe 1 iunie 2017, la doi ani de la înființarea USR, el și-a anunțat demisia din funcția de președinte și retragerea din partidul pe care îl fondase.
În 2020, Nicușor Dan a candidat din nou la Primăria Capitalei, de data aceasta ca independent susținut de o alianță de dreapta (USR-PLUS și PNL). A reușit să o învingă pe Gabriela Firea, primar în funcție, și a fost ales primar general al Bucureștiului, cu 42,8% din voturi.
În 2024, a fost ales din nou primar general, la alegerile din iunie 2024, cu 47%.
În decembrie 2024, Nicușor Dan și-a anunțat oficial intenția de a candida la Președinția României, ca independent.
„Bucureștenii nu pot trăi bine într-un București dacă România nu o duce bine”, iar ritmul schimbărilor este insuficient „dacă nu se modifică ceva fundamental în administrație la nivel național”, a declarat el la anunțul candidaturii.
Obiectivele și mesajele-cheie ale lui Nicușor Dan în această candidatură prezidențială gravitează în jurul reformei profunde a statului și a reașezării societății pe baze sănătoase - combaterea corupției, lipsa de direcție strategică și valorificarea competențelor care există în țară, divizarea societății și refacerea coeziunii naționale, a explicat el, la Digi24.
Conform declarației de avere depuse pe 7 martie 2025, Nicușor Dan deține un teren intravilan de 7.460 de metri pătrați la Predeal, județul Brașov, cumpărat în 2007, și o mașină Citroën din 1986.
În conturi are aproape 440.000 de lei. Are datorii de 150.000 de euro. În 2024, a acordat un împrumut în nume personal de 20.000 de euro. Anul trecut a avut venituri de aproape 300.000 de lei, din funcția de primar al Capitalei.
În 2024, a primit donații în valoare totală de 1,1 milioane de lei pentru campania la alegerile locale, dintre care Autoritatea Electorală Permanentă i-a rambursat 659.000 de lei.
Nicușor Dan nu are o locuință personală și nu este, conform declarației de avere, căsătorit. În interviurile acordate până acum, a declarat că locuiește împreună cu partenera și cei doi copii într-o locuință închiriată.
Crin Antonescu
George Crin Laurențiu Antonescu (65 de ani) este un politician cu carieră îndelungată în Partidul Național Liberal (PNL). Absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității din București, și-a început cariera profesională ca profesor și muzeograf.
În 1990, a devenit membru al PNL, iar în 1992 a fost ales deputat, funcție pe care a deținut-o în mai multe mandate.
Între 1997 și 2000, a fost ministru al Tineretului și Sportului.
În 2009, a fost ales președinte al PNL și a candidat la alegerile prezidențiale din același an. S-a clasat pe locul al treilea în primul tur, după Traian Băsescu și Mircea Geoană.
De asemenea, a fost președinte al Senatului între 2012 și 2014 și președinte interimar al României în 2012, în urma suspendării președintelui de atunci, Traian Băsescu.
După anularea alegerilor prezidențiale din 2024, partidele aflate la guvernare au stabilit că e nevoie de un candidat comun la scrutinul din 2025. După săptămâni de negocieri, pe 23 decembrie 2024, Crin Antonescu a fost desemnat candidatul comun al coaliției PSD-PNL-UDMR-minorități naționale la alegerile prezidențiale.
În februarie 2025, PSD, PNL şi UDMR au semnat protocolul de constituire a alianței electorale – susținută de de grupul minorităților naționale din parlament – „România înainte”, pentru susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 4 mai.
După anunțul oficial al candidaturii sale, Crin Antonescu a declarat că nu a solicitat această nominalizare, dar a acceptat-o datorită situației complicate în care se află România, considerând că poate fi o soluție pentru țară. El a subliniat importanța unității naționale și a integrării europene, angajându-se să promoveze reforme și transparență în administrație.
Candidatura lui a fost contestată în spațiul public chiar de către membri ai partidelor din Alianța „România Înainte”. I s-au reproșat lipsa de activitate pe scena politică din ultimul deceniu și poziționarea slabă în sondajele de opinie. Crin Antonescu a confirmat că i s-a cerut retragerea.
„Această candidatură nu i-a bucurat pe toți. Au existat până în ultima clipă eforturi pentru a fi împiedicată. Am mers înainte – nu mă clatin, nu mă dau la o parte”, a spus el la ieșire de la BEC, după depunerea candidaturii.
„Vom face împreună o țară mai puternică, un stat mai sănatos, o națiune respectată. Voi uni această națiune”, a mai spus el.
Crin Antonescu este căsătorit cu Adina Vălean, fost europarlamentar PNL.
Cei doi dețin trei terenuri intravilane în județul Prahova - unul de 3.942 mp, cumpărat în 2003, și două moștenite în 2022, de 250 mp și 713 mp.
Familia Antonescu are două apartamente în București și două case de locuit în județul Prahova, una cumpărată și una moștenită, trei autoturisme - BMW fabricat în 2007, Mercedes din 2013, Kia din 2015 și bijuterii în valoare de 18.000 de euro, dobândite între 2009 și 2010.
Cei doi soți au în conturi au peste 300.000 de euro în bănci din România, Belgia și Liechtenstein și titluri de stat de 98.470 de euro.
Crin Antonescu a declarat că nu a avut venituri personale în ultimii ani.
„Nu am fost angajat în aceşti ultimi opt ani, am trăit financiar din veniturile soţiei mele şi din economiile mele destul de firave, câte au existat. Nu-mi amintesc să fi cerut cuiva, dumneavoastră ori altcuiva, vreun leu”, a spus Antonescu într-un interviu recent de la Antena3CNN.
Soția lui, fost europarlamentar, a avut anul trecut 153.573 de euro salariu de la Comisia Europeană, 46.308 de euro salariu de la Parlamentul European, 15.142 de euro pentru misiuni ale Comisiei Europene, 20.346 de euro diurnă de la Parlamentul European.
Victor Ponta
Înainte de a intra în politică, Victor Viorel Ponta (52 de ani) a fost procuror. Iar în 2001, a ajuns în atenția publică, atunci când a fost numit de premierul de la acel moment, Adrian Năstase, șef al Corpului de Control al Guvernului.
În noiembrie 2003, a fost ales preşedinte al Tineretului Social Democrat, ocazie cu care Adrian Năstase remarca faptul că poaspătul lider seamănă din profil cu Nicolae Titulescu. Porecla îi devine astfel „micul Titulescu”, scrie mediafax.ro. În 2004, ajunge pentru prima oară parlamentar.
În 2010, a câștigat președinția Partidului Social Democrat (PSD), după ce Mircea Geoană a fost înlăturat ca urmare a pierderii alegerilor din anul anterior.
În 2012, după căderea guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, Ponta a fost numit prim-ministru al României. A condus, până în 2015, mai multe guverne succesive (Ponta I, II, III și IV), bazate pe coaliții largi, inclusiv Uniunea Social Liberală (USL) și ulterior alianțe PSD-PC-UNPR.
A demisionat în 2015, după tragedia din clubul bucureștean Colectiv și protestele de stradă care i-au urmat.
A demisionat și din PSD și, în 2018, a înființat un nou partid: ProRomânia. La alegerile parlamentare din 2020, partidul nu a trecut pragul electoral, iar Ponta s-a retras temporar din prim-planul politicii.
De numele său se leagă mai multe controverse.
Primul a fost cel legat de lucrarea lui de doctorat, despre care, în 2012, revista „Nature” a scris că ar conține pagini plagiate. Doi ani mai târziu, Comisia de Atestare a Diplomelor (CNATSCU) i-a retras titlul de doctor, decizie contestată în instanță.În 2024, o instanță a anulat decizia de retragere a titlului de doctor și l-a repus în drepturi.
Victor Ponta fost urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în dosarul „Turceni-Rovinari”, fiind acuzat de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani. A fost trimis în judecată, dar ulterior a fost achitat. Numele său ar fi apărut și într-un alt dosar DNA, în care Sebastian Ghiță era cercetat pentru fapte de corupție, conform economica.net.
Sebastian Ghiță, fost deputat PSD și om de afaceri, este un apropiat al lui Victor Ponta. Acuzat de corupție, trafic de influență, spălare de bani, șantaj și fraudă în mai multe dosare instrumentate de DNA, a fugit din România în Serbia în 2016. În 2019 a primit azil politic în Serbia și a obținut cetățenia sârbă.
Și Victor Ponta este cetățean sârb, din ianuarie 2018. Săptămâna trecută el a anunțat că va renunța la cetățenia pe care el o numește onorifică, pentru a demonstra că „România va fi pe primul loc”.
În Monitorul Oficial al Republicii Serbia, din ianuarie 2018, apare decizia acordării cetățeniei lui Victor Ponta, fără specificarea de „onorifică”.
Și tot în 2018, Ponta a confirmat că este consilierul onorific al președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic.
În martie 2025, Ponta s-a întâlnit la Belgrad cu Donald Trump Jr., fiul președintelui american, care era în vizită în țara vecină. Într-un interviu la Europa FM legat de această vizită, Ponta a confirmat că a păstrat legătura cu Sebastian Ghiță.
A fost acuzat de experții de la think thank-ul CEPA (Center for European Policy Analysis) că a fost unul dintre promotorii relațiilor comerciale dintre România și China.
În 2013, pe când era prim ministru, a semnat o scrisoare de intenție cu China General Nuclear Power (CGN) pentru proiecte energetice în România. După plecarea lui Ponta din Guvern, proiectele comune româno-chineze au fost abandonate.
După victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane, Ponta și-a exprimat sprijinul pentru noua administrație de la Washingon, considerând că interesele suverane ale României sunt acum compatibile cu cele ale SUA.
În martie 2025, Victor Ponta și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale, ca independent, dar a spus că are sprijinul informal al unor foști colegi din PSD și Pro România.
Poziționarea sa este una naționalistă, pledează pentru autonomia deciziilor interne ale României, în încercarea de a cuceri electoratul lui Călin Georgescu, notează presa străină.
„Numai românii trebuie să decidă cine va conduce, nu oricine din afara țării, nu instituții, nu organizații - doar România”, a declarat el.
La depunerea candidaturii, Ponta a subliniat necesitatea unui nou început pentru România: „Cred că România are nevoie de un nou început, după ce încrederea între cetățean și cei care îl conduc s-a întrerupt”.
Conform declarației de avere depuse în martie 2025, Victor Ponta are în proprietate un apartament de 95 mp în București, cumpărat în 2012, un apartament de 200 mp în Turcia, din 2021, și un altul de 82 de mp în Emiratele Arabe Unite cumpărat în 2022.
Ponta are un autoturism Smart și ceasuri evaluate la 20.000 de euro, dobândite între 2023 și 2024. În conturi are peste 140.000 de euro și a împrumutat PSD Dâmbovița cu 190.000 de lei.
În 2024 a avut venituri de 19.295 de lei dintr-o sursă anonimizată și 240.000 de lei de la Camera de Comerț și Industrie a României.
Victor Ponta este unic acționar al firmei de consultanță VP Project Advisers. În 2023, firma a avut cifră de afaceri de 2,2 milioane de lei, profit de 1,2 milioane de lei și cinci angajați.
Conform unei investigații de presă din decembrie 2023, făcută de jurnaliștii de la captura.ro, Victor Ponta ar fi făcut primul său milion oferind consultanță către Cengiz Holding, compania turcă care controlează mina de cupru Moldomin (Cuprumold Mining SA).
Elena Lasconi
După ce a fost aproape 20 de ani jurnalistă la Pro TV, Elena-Valerica Lasconi (52 de ani) a intrat, în 2019, oficial în politică, în momentul în care a devenit membră a USR. În 2020, a candidat la alegerile locale și a fost aleasă primar al municipiului Câmpulung Muscel, județul Argeș. A fost realeasă în iunie 2024.
Pe 26 iunie 2024, a câștigat și alegerile interne din USR și a devenit președinta partidului. În discursul său de acceptare, Lasconi a subliniat necesitatea reconstrucției partidului și consolidării democrației în România.
Elena Lasconi a fost desemnată candidatul USR la alegerile prezidențiale din 2024 în urma unui congres intern al partidului.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, ea a obținut 19,17% din voturi și s-a clasat pe locul al doilea, la o diferență foarte mică în fața candidatului PSD, Marcel Ciolacu, care a avut 19,15%.
După ce, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, Elena Lasconi a reacționat ferm, declarând că statul român a eșuat în apărarea democrației și că această hotărâre duce țara în anarhie.
Ea a subliniat că „statul român a călcat în picioare democrația” și că astfel de acțiuni pot avea consecințe grave asupra stabilității țării, conform protv.ro.
Pe 13 martie 2025, Elena Lasconi și-a depus din nou candidatura la alegerile prezidențiale programate în mai. A refuzat să-și retragă candidatura în favoarea unui candidat unic al partidelor pro-europene, în speță în favoarea lui Nicușor Dan.
Lasconi a declarat, însă, că ar fi dispusă să se retragă în favoarea lui Ilie Bolojan, însă președintele interimar a refuzat să candideze.
După depunerea candidaturii la BEC, Elena Lasconi a explicat care vor fi direcțiile programului său prezidențial.
„Mă gândesc la oameni ca voi, la majoritatea oamenilor ca voi, care astăzi nu mai trebuie să aleagă între Rusia şi Uniunea Europeană. Doar politicieni trădători de ţară sunt în adoraţie pentru dictatura putinistă. Doar ei. Eu am curajul să spun că alegerea mea este Europa şi parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii”, a spus Elena Lasconi.
Și a promis un guvern cu mai puțini politicieni și un Parlament cu mai puțini parlamentari.
„Ca preşedinte al României o să mă uit în continuare în ochii voştri, o să vă ascult şi o să vorbesc cu voi”, a mai spus Elena Lasconi.
Elena Lasconi are în proprietate un teren intravilan de aproape 5.000 mp în județul Argeș, cumpărat în 2005, alte patru moștenite în județele Olt și Ilfov. Împreună cu soțul ei, deține din 2001 un apartament în București, din 2005 o casă în Argeș, de 96,84 mp, și alte două apartamente moștenite de soț în capitală.
Cei doi au un Opel fabricat în 2007 și datorii în bănci de aproape 400.000 de lei. În 2024, Elena Lasconi a câștigat 141.425 de lei ca primar al municipiului Câmpulung, iar soțul ei, consilier la Camera Deputaților, a avut salariu de 82.460 lei.
Cristian Terheș
Cristian-Vasile Terheș (46 de ani) a emigrat în America în anii 2000, unde – susține el – a fost preot greco-catolic și jurnalist. Este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și eurosceptice.
Terheș a intrat oficial în politică în 2016, când a candidat la alegerile parlamentare din România pe listele Coaliției pentru Familie, susținut de Partidul România Unită (PRU). Nu a reușit să obțină un mandat de parlamentar.
În 2019, a intrat în Partidul Social Democrat (PSD) și a fost ales europarlamentar pe listele acestuia la alegerile pentru Parlamentul European. În mai 2020, a părăsit PSD cu scandal, și s-a afiliat PNȚCD (Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat), devenind ulterior membru al grupului ECR (Conservatori și Reformiști Europeni) din Parlamentul European.
În decembrie 2023, Partidul Național Conservator Român (PNCR), condus de Cristian Terheș, s-a alăturat alianței politice cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) iar în cadrul acestei alianțe, Terheș a fost desemnat cap de listă pentru alegerile europarlamentare din 2024 și a câștigat un nou mandat.
Cristian Terheș a candidat și la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, din partea Partidul Național Conservator Român (PNCR). După primul tur, el a obținut 1,04% din totalul voturilor exprimate și s-a clasat pe locul nouă.
Cristian Terheș a depus contestații privind desfășurarea alegerilor, a invocat nereguli și a solicitat renumărarea voturilor. În urma acestor contestații și a suspiciunilor de interferență externă, Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur al alegerilor din noiembrie 2024.
Și-a depus din nou candidatura, pentru alegerile din mai, tot din partea PNCR. „Îmi doresc o Românie puternică, mai ales în conjunctura actuală, în care avem de-a face cu o serie de provocări atât la granițele României, cât și în interiorul României”, a spus el la depunerea candidaturii.
Cristian Terheș este cunoscut în spațiul public datorită mai multor declarații controversate. El a descris femeile transsexuale ca fiind „perverse de sex masculin”, într-un discurs susținut la Strasbourg.
Parlamentul European l-a sancționat pe Cristian Terheş pentru că a refuzat să prezinte certificatul verde Covid la intrarea în sediul de la Strasbourg, scrie recorder.ro. El a contestat restricțiile impuse de guvernele europene în timpul pandemiei, considerându-le excesive și dăunătoare pentru drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Conform declarației de avere depuse în martie 2025, Cristian Vasile Terheș are în proprietate mai multe terenuri - aproape 600 mp în județul Sălaj și 2.500 mp în județul Bihor, două apartamente în Sălaj și unul în Bihor, un autoturism Toyota Camry și Mitsubishi Eclipse Cross, fabricat în 2020. Familia Terheș are în conturi 162.000 de euro și 235.000 de dolari.
Soția lui deține acțiuni în valoare de 95.060 dolari și titluri de valoare de 50.000 dolari la Treasury Direct. Cristian Terheș a împrumutat Partidul Național Conservator Român cu echivalentul a 74.000 de euro. În 2024, Cristian Terheș a câștigat 99.073 euro de la Parlamentul European, iar soția lui 50.000 dolari de la firma General Orhocare din California.
Lavinia Șandru
Marcela Lavinia Șandru (50 de ani) a debutat la Radio Uniplus, în 1994, ca realizator de programe. S-a mutat apoi la Antena 1.
A intrat în politică după ce s-a căsătorit, în 2000, cu unul dintre membrii marcanți ai Partidului Democrat (PD), Darius Vâlcov. A fost director de relații publice pentru acest partid între 2001 și 2002. În 2004, a câștigat un fotoliu de parlamentar.
Lavinia Șandru a plecat din PD în ianuarie 2005, după ce a intrat în conflict cu conducerea partidului, mai ales cu Traian Băsescu și Emil Boc. Imediat după plecarea de la democrați, Lavinia Șandru a devenit unul dintre fondatorii Partidului Inițiativa Națională (PIN), alături de Cozmin Gușă și Aurelian Pavelescu.
În 2011, PIN a fuzionat cu UNPR, iar Șandru a devenit vicepreședinta acestui partid. A demisionat și de aici în 2012, din cauza neînțelegerilor cu liderii partidului.
În următorii ani (2013-2018), Lavinia Șandru s-a concentrat mai mult pe activitatea jurnalistică & media și a avut emisiuni la Realitatea TV.
În 2025, Lavinia Șandru a revenit în prim-planul politicii, cu candidatura la alegerile prezidențiale, din partea Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), condus de Dan Voiculescu.
La depunerea candidaturii, Lavinia Șandru s-a autointitulat „candidatul României reale” și a afirmat că dorește să lupte împotriva corupției și abuzurilor din țară.
Lavinia Șandru are un apartament de 98 mp, primit ca donație în 2020, un Jeep fabricat în 2011, o Skoda din 2016, bijuterii și obiecte de artă în valoare totală de 12.000 de euro, dobândite între 2002 și 2024.
În conturi are peste 134.000 de euro și aproape 370.000 de lei; 1 milion de lei și 100.000 de euro sunt investiți în tituri de stat.
În 2024, Lavinia Șandru a avut venituri din mai multe surse - salariu de la Stratcom Media&Film, firmă deținută de ea în totalitate - 26.616 lei, dividende de la aceeași firmă 114.430 de lei. A luat salariu (10.716 de lei) de la Inițiativa ecologistă Europeană, drepturi de autor de aproape 280.000 de lei și dividende de la o altă firmă în care e acționar de 99.500 de lei.
George Simion
La începuturile vieții sale publice, George-Nicolae Simion (38 de ani) a fost activist civic și a promovat unirea României cu Republica Moldova. În 2019, a co-fondat Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). După un an, la alegerile parlamentare din 2020, AUR reușește intrarea în Parlament, iar George Simion a câștigat un mandat de deputat.
Și-a păstrat locul în Parlament și după alegerile din decembrie 2024.
În noiembrie 2024, George Simion a candidat la alegerile prezidențiale din partea AUR și s-a clasat pe locul 4, cu 13,87% din voturi.
De-a lungul timpului, George Simion a fost implicat în diverse controverse.
El a declarat că Nicolae Ceaușescu a fost un președinte superior celor de după 1989, afirmând că „românilor le era mai bine” atunci, conform digi24.ro.
Într-un discurs din iulie 2023, Simion a afirmat că „Comisia Europeană este condusă de minți bolnave”, acuzând instituția că a adus „inflație, sărăcie, o pandemie inventată” și că pregătește „tot felul de nebunii”, scrie digi24.ro.
În manifestul lansat cu ocazia candidaturii sale la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, Simion a cerut ca România să rămână în „stare de neutralitate” în contextul războiului din Ucraina, sugerând o distanțare de la pozițiile NATO.
În februarie 2022, Simion a declarat că „se termină plandemia, adică era organizată de cine a inventat virusul” și a minimalizat impactul pandemiei care a cauzat peste 61.000 de decese în România, scrie g4media.ro.
În august 2021, Simion a susținut că „o persoană vaccinată răspândește virusul la fel de mult ca o persoană nevaccinată”, o afirmație contrazisă de studiile medicale care arată că vaccinarea reduce transmisibilitatea virusului, conform factual.ro.
George Simion are interdicție de a intra în Ucraina din cauza „activităților sale anti-ucrainene sistematice”. Într-un document oficial al guvernului de la Kiev, e menționat faptul că declarațiile lui Simion au avut scopul de a „discredita Ucraina pe arena internațională și de a promova ideologia unionistă care neagă legitimitatea frontierei de stat a Ucrainei”.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că George Simion nu este considerat spion și că informațiile primite de la Serviciul de Informații Externe (SIE) confirmă acest lucru.
George Simion are interdicție și de a intra în Republica Moldova, până în 2028, pentru amenințarea securității naționale.
Candidatura lui George Simion la alegerile prezidențiale din mai 2025 a venit în urma unui șir lung de declarații de necandidatură.
În octombrie 2024, George Simion îl acuza pe Călin Georgescu că este un proxy pentru PSD. După alegerile anulate din 2024, relația dintre cei doi s-a reconciliat: George Simion a devenit un susținător fervent al lui Călin Georgescu, căruia i-a promis susținerea AUR la viitoarele alegeri.
BEC a respins în martie 2025 candidatura lui Călin Georgescu, iar George Simion i-a predat complet fostului candidat deciziile partidului cu privire la viitoarele alegeri prezidențiale.
„Așteptăm sfatul pe care Călin Georgescu ni-l va da și ce cale sugerează că trebuie parcursă. Este, în primul și în primul rând, decizia lui, iar noi, poporul român, rămânem alături de principiile democratice. (...) Imediat după ce termin această conferință, voi avea o discuție cu domnul Călin Georgescu și vom anunța următorii pași”, a afirmat George Simion, conform agerpres.ro.
Iar următorul pas a fost candidatura sa la pachet cu cea a Anamariei Gavrilă, la sfatul și cu binecuvântarea lui Călin Georgescu. Gavrilă și-a anunțat retragerea din cursă pe 19 martie.
Atitudinea lui George Simion de supunere față de Călin Georgescu și de susținere a candidatului Partidului Oamenilor Tineri (POT) a creat disensiuni în AUR. Cel mai vocal a fost Claudiu Târziu.
„Suntem pe marginea prăpastiei și așteptăm salvarea de la un cuplet binecuvântat de dl. Călin Georgescu”, a scris liderul AUR pe Facebook.
George Simion și soția sa nu dețin terenuri sau proprietăți imobiliare, nici autoturisme sau bunuri de valoare. Au un cont deschis la Banca Transilvania în 2024, cu un sold de 250.050 lei.
George Simion a declarat 60.000 de euro primiți cu ocazia botezului copilului său și 50.000 de euro primiți de la o persoană fizică, donație în campania electorală.
În 2024, George Simion a încasat 136.988 lei de la Camera Deputaților iar soția lui, 7.992 lei salariul de la Ministerul Educației și Cercetării.
John Banu
Originar din orașul Roman, John Ion Banu (64 de ani) și-a petrecut copilăria lângă Câmpulung Muscel, județul Argeș. S-a mutat apoi la București, unde și-a încheiat studiile la Institutul Politehnic, scrie site-ul stirileprotv.ro.
În 1983, a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde și-a luat numele „John” și a urmat cursuri la Florida Atlantic University. În Statele Unite, John Banu a creat Romanian-American League (Liga Româno-Americană), o asociație românească din Florida.
În anul 2017 a fondat PNR, Partidul Națiunea Românǎ, conform aceleiași surse.
John Banu și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 2019 și 2024, însă s-a retras pe parcursul procesului electoral. Pe 14 martie 2025, și-a depus candidatura ca independent pentru funcția de președinte al României la alegerile programate în mai.
Recent, Biroul Electoral Central (BEC) a sesizat organele de urmărire penală în legătură cu listele de susținători depuse de John Banu, observând similitudini între scrisul de mână al susținătorilor și semnăturile acestora. Cu toate acestea, candidatura sa a fost înregistrată oficial.
Conform declarației de avere, are în proprietate 200 de hectare de terenuri, în România și SUA - 15 hectare de teren în județul Giurgiu, 50 de hectare de teren și 9 hectare de pădure in județul Argeș, 135 de hectare de pășune în Carolina de Sud.
Mai deține două autoturisme - BMW, Porche - și un tractor Deer, tablouri de 30.000 de dolari și alte obiecte de artă în valoare de 25.000 de dolari. În conturi are 400.000 de dolari, și 300.000 de lei și o ipotecă de aproape 250.000 de dolari.
În 2024, John Banu a declarat venituri de 75.000 de dolari ca CEO, 46.000 de dolari din activități agricole și 21.000 de dolari pensie. Soția lui a avut venituri de 180.000 de dolari.
Silviu Predoiu
General cu patru stele în rezervă, Silviu Predoiu (66 de ani) a lucrat în Serviciul de Informații Externe (SIE) după 1990.
„Am lucrat pe cele mai provocatoare și interesante linii de muncă – contraspionaj extern, combaterea criminalității organizate, antiterorism, protecție internă.”
„M-am bucurat de fiecare clipă în care am fost spion – și atunci când eram pe teren, în cine știe ce țară străină, și la birou, scriind rapoarte, și ca lucrător, și ca șef, și când a fost frumos, și când a fost al naibii de greu și de riscant”, scrie el în biografia oficială.
În 2005 a ajuns numărul 2 în SIE, prim-adjunct al directorului serviciului, funcție pe care a ocupat-o până la trecerea în rezervă pentru limită de vârstă, în 2018.
Într-un interviu acordat Europei Libere în 2019, Predoiu a vorbit despre evoluția serviciilor secrete după 1989 și modul în care acestea influențează viața politică din România.
Silviu Predoiu și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2024, susținut de Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN). Și-a expus programul politic pe o pagină dedicată - propune un model prezidențial orientat spre unitate, transparență și respectarea interesului național.
El critică fosta clasă politică pentru diviziuni și lipsa de responsabilitate și spune că izează pe experiența și integritatea sa pentru a oferi o Românie „respectată și prosperă”.
Conform declarației de avere depusă la BEC, Silviu Predoiu are în proprietate trei terenuri, dintre care unul moștenit anul trecut, două apartamente și o casă cumpărată în 2008. Deține două mașini, o Mazda și un Fiat 650, și ceasuri de 7.000 de euro. În conturi, familia Predoiu are 110.000 de lei, 38.000 de euro și 20.000 de dolari.
În 2024, Silviu Predoiu a avut o pensie de 260.760 de lei, iar soția sa, pensionară de la SRI - 100.800 de lei.
Daniel Funeriu
Doctor în chimie, Daniel Funeriu (53 de ani) a fost ministru al Educației în Guvernul Boc (2009 - 2012). A inițiat o serie de reforme în sistemul educațional românesc, care au culminat cu o nouă lege a Educației, în 2011. A trăit o bună parte din viață în străinătate, unde a studiat și a lucrat.
„În august 1988 aveam 17 ani și eram în clasa a XI-a. Am avut șansa de a pleca într-o vacanță în străinătate. Nu am spus nimănui că nu o să mă mai întorc. Pe peronul Gării de Nord, când mi-am luat rămas bun de la tatăl meu, m-am gândit că poate nu o să-l mai văd 20 de ani”, a povestit el.
Ajuns în Franța, s-a prezentat la Prefectură pentru a cere azil politic, a povestit Daniel Funeriu, într-un interviu pentru evz.ro, în 2008.
A obținut o licență în Chimie la Universitatea din Strasbourg și apoi doctoratul la aceeași universitate.
Din 1999 și până în 2002 a fost cercetător științific asociat la The Scripps Research Institute, California, SUA, iar din 2000 și până în 2006 - lider de proiect în chimie biologică la Național Institute of Advanced Industrial Science and Technology, Osaka, Japonia, conform evz.ro.
În 2006 a câștigat o bursă de două milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru constituirea unui grup de cercetare. Misiunea acestuia era descoperirea unor medicamente pe baza analizelor efectuate asupra complexității biologice la nivel molecular. Cercetările au avut loc la Universitatea Tehnică din München.
S-a întors în România și în 2008 a candidat și a câștigat un fotoliu de europarlamentar pe listele PDL. În 2009 a fost numit ministru al Educației.
După ce a părăsit Guvernul, a fost consilier prezidențial pe probleme de educație al președintelui Traian Băsescu, până în 2014, după care a ieșit din viața politică.
Pe 15 martie 2025, Daniel Funeriu și-a depus oficial candidatura ca independent pentru alegerile prezidențiale programate pe 4 mai 2025.
Daniel Funeriu s-a definit ca fiind un candidat suveranist, în spiritul Constituției și s-a pronunțat împotriva sistemelor defecte și pentru sisteme corecte, dar că soluțiile pe care le propune îl diferențiază de Călin Georgescu, scrie agerpres.ro.
„Dragii mei, rolul nostru acum e să ridicăm nivelul deliberării publice, să stabilim un standard comportamental înalt, să ne concentrăm pe lupta cu viitorul și să nu disipăm energie în războaiele trecutului.
Vrem ca oamenii să vadă că suntem exemplari, că noi putem injecta încredere în societatea prea divizată de azi, că suntem cei care înțeleg și să le mulțumească celor în vârstă pentru efortul lor de a construi România de azi, dar și să muncim pentru copiii care se vor bucura de România de mâine”, a scris Daniel Funeriu pe pagina sa de Facebook, cu o zi înainte de depunerea candidaturii.
A ales ca simbol electoral o busolă, iar unul dintre sloganurile sale este „Cu fața spre vest”, ca semn al orientării salea pro-occidentale și angajamentului pentru valorile europene, scrie G4Media.ro.
„În programul meu prima frază este: în mandatul meu, statul nu o să te mai mintă”, a spus Daniel Funeriu.
Daniel Funeriu este un om cu stare. Are 50 de hectare de terenuri în județul Timiș, două apartamente primite donație în 2024, o casă de 230mp în Germania și 5 mașini - Jaguar XJ6 și Jaguar S, Mazda CX5, Renault și Audi A6. Familia Funeriu are bijuterii de 15.000 de euro achiziționate între 1994 și 2025.
În conturi are aproximativ 370.000 de euro, 1,3 milioane de yeni, 48.000 de lei și 15.000 de lei moldovenești, și plasamente de aproximativ 10.000 de euro.
În 2024, Daniel Funeriu a câștigat peste 150.000 de euro din consultanță și 56.615 lei ca salariu de la Universitatea din București plus 2.500 de lei din arendă. Soția lui a avut un salariu de 7.100 de euro.
Constantin Popescu
De profesie medic veterinar, Sebastian Constantin Popescu (43 de ani) a candidat de mai multe ori, fără succes, la președinția României.
După mai mulți ani în care a profesat ca medic veterinar, el a înființat două site-uri de știri - exclusivnews.ro și recentnews.ro, scrie site-ul stirileprotv.ro.
În 2015, Sebastian Constantin Popescu a fondat Partidul Noua Românie, cu sprjinul căruia a candidat, în 2019, prima oară pentru fotoliul de la Cotroceni. A fost la acel moment cel mai tânăr candidat la cea mai înaltă poziție în stat - avea 37 de ani.
În noiembrie 2024, a candidat din nou la alegerile prezidențiale și a obținut 0,16% din voturi.
Și-a depus din nou candidatura, în martie 2025, pentru alegerile din mai.
Biroul Electoral Central (BEC) a sesizat organele de urmărire penală pentru a verifica autenticitatea listelor de susținători depuse de Sebastian-Constantin Popescu, după ce ar fi sesizat.
Constantin Popescu a declarat că are peste 18 hectare de teren în județu Vâlcea, în urma unui contract de întreținere. Are și o casă de 78 mp. Nu are bani în conturi, nici datorii, iar în 2024 nu a avut venituri.
Cine este Anamaria Gavrilă*
Absolventă a Universității de Vest din Timișoara, în 2008, Anamaria Gavrilă (41 de ani) a plecat în același an în Germania, conform CV-ului oficial de pe pagina Camerei Deputaților.
Din 2009 a lucrat în Marea Britanie, iar în 2016 a revenit în Germania. Ultimul loc de muncă menționat este o firmă privată, fondată de ea la Munchen: Papaya City Gmbh.
În 2020, Gavrilă s-a întors la Deva și a intrat în politică.
În urmă cu cinci ani a fost aleasă deputat pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), partid condus de George Simion, cu care candidează acum în tandem la noile alegeri prezidențiale, după ce CCR a respins candidatura lui Călin Georgescu.
A demisionat din partidul AUR în 2021, la un an după intrarea în Parlament, ocazie cu care s-a declarat „dezamăgită să constate că nu există o echipă pe care să pot conta atunci când vine vorba de a-i ajuta pe deveni”.
În 2023, a înființat un partid nou, împreună cu sora ei, Bianca Gavrilă, care, în acel moment, trăia și muncea în Spania. L-au numit Partidul Oamenilor Tineri - POT.
La alegerile locale din iunie 2024, POT a câștigat 11 posturi de consilier local. La alegerile europarlamentare nu a depus liste de candidați.
Partidul a dat însă lovitura la alegerile parlamentare din 1 decembrie anul trecut. Cu o campanie electorală desfășurată aproape exclusiv online, mai ales pe TikTok, a reușit să intre în Parlament cu 23 de deputați și 7 senatori. A obținut circa 6% din totalul voturilor valabil exprimate de alegători.
Între parlamentarii aleși pe listele POT se află și iubitul Anamariei Gavrilă, Cristian Alexandru Popa. El nu a avut niciun loc de muncă înainte de a fi ales deputat. În declarațiile sale de avere nu consemnează nici o casă, mașină sau terenuri și nici bani în conturi.
Anamaria Gavrilă, însoțită de George Simion, își depune la BEC candidatura pentru alegerile prezidențiale, în București, 15 martie 2025.
Anamaria Gavrilă a ajuns candidat la alegerile prezidențiale din mai în tandem cu George Simion și cu sprijinul AUR pentru strângerea de semnături. Ea și partidul pe care îl conduce l-au susținut permanent pe Călin Georgescu în campania electorală pentru alegerile din 2024, dar și după. Relația sa cu George Simion nu a fost una bună, însă cei doi au făcut front comun la inițiativa lui Georgescu.
La depunerea candidaturii, Anamaria Gavrilă a mers la BEC însoțită de liderul AUR, George Simion. Ea a subliniat că această candidatură este „de conjunctură” și că nu recunoaște actualele alegeri ca fiind legitime.
Obiectivul declarat al candidaturii sale este de a „reda turul 2 înapoi” românilor, făcând referire la anularea turului doi al alegerilor prezidențiale anterioare.
Întrebată despre modalitatea legală prin care va realiza acest obiectiv, Gavrilă a răspuns: „veți vedea după ce vom câștiga alegerile, cum vom reda turul 2 înapoi”, conform agerpres.ro.
De asemenea, Gavrilă a anunțat că atât ea, cât și George Simion își vor depune candidaturile, urmând ca, după validarea acestora, unul dintre ei să se retragă, pentru a maximiza șansele mișcării suveraniste în alegeri.
Lidera POT are în proprietate mai multe terenuri în județul Hunedoara - aproximativ 1 hectar agricol și 0,9 ha intravilan, două apartamente și o casă de 563mp, cumpărată în 2020. Are un autoturism Hyundai electric din 2021.
În conturi are aproape 102.000 euro și 12.000 de lei. A menționat că a acordat împrumuturi de 9.500 de euro și are o datorie la bancă de 18.000 de euro. În 2024, Anamaria Gavrilă a câștigat aproape 130.000 de lei de la Camera Deputaților și 9.500 de lei din chirii.
*Anamaria Gavrilă s-a retras din cursa prezidențială.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
