Linkuri accesibilitate

Cererile de urmărire penală a lui Vlad Voiculescu şi a Ioanei Mihăilă au ajuns la Procurorul General


Ioana Mihăilă, la momentul depunerii jurământului, la Cotroceni.
Ioana Mihăilă, la momentul depunerii jurământului, la Cotroceni.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, i-a transmis Procurorului General cererile de urmărire penală formulate de preşedintele Klaus Iohannis, privindu-i pe foştii miniştri ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă.

Preşedintele Klaus Iohannis și-a dat luni acordul pentru urmărirea penală a foștilor miniștri USR ai Sănătății, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, acuzaţi de abuz în serviciu în dosarul achiziției de vaccinuri anti-Covid.

Trimiterea cererilor de urmărire penală de la ministerul Justiției la Procurorul General este ultimul pas procedural necesar pentru ca procurorii să poată începe urmărirea penală a foștilor miniștri.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că documentele semnate de președintele Klaus Iohanis, care aprobă urmărirea penală pentru Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, au fost trimise la Procurorul General.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că documentele semnate de președintele Klaus Iohanis, care aprobă urmărirea penală pentru Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, au fost trimise la Procurorul General.

Știrea inițială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis luni ministrului justiţiei cererea de urmărire penală a fostului ministru USR al Sănătății, Vlad Voiculescu (23 decembrie 2020 - 14 aprilie 2021), după ce a fost sesizat de Parchetul General, la cererea Direcției Naționale Anticorupție, pentru două infracţiuni de abuz în serviciu, transmite Administrația Prezidențială.

Klaus Iohannis a transmis de asemenea şi cererea de urmărire penală a fostului ministrul USR Ioana Mihăilă (21 aprilie 2021 – 08 septembrie 2021), acuzată de abuz în serviciu.

DNA a transmis joi procurorului general al României o cerere de urmărire penală pentru fostul premier Florin Cîțu și pentru foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, pentru sesizarea președintelui și a Senatului României în dosarul achiziției vaccinurilor împotriva COVID.

Comisia Europeană a lansat pe 17 iunie 2020 Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19, prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri.

Strategia presupunea negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.

Statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de «opt-out», astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

Procurorii fac cercetări privind modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, „persoane din Guvernul României”, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.

Procurorii spun că, deși dozele de vaccin contractate înainte de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, cei trei oficiali români ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de peste un miliard de euro (1.005.498.687 euro), la care se adaugă TVA.

Suma constituie și prejudiciul adus statului, spun anchetatorii.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG