În interviul acordat editorului RFE/RL pentru Europa, Rikard Jozwiak, premierul Estoniei spune că singura garanție de securitate pentru Ucraina este aderarea la NATO.
Este important ca în timpul summitului din 11-12 iulie membrii „să treacă dincolo de formularea de la București”, a spus ea, referindu-se la declarația summit-ului din 2008, care a oferit Ucrainei ocazia de a se alătura alianței fără un calendar concret.
Europa Liberă: Summitul NATO se apropie în câteva zile. Care este minimul pe care l-ar primi Ucraina, ca să fiți mulțumită?
Kaja Kallas: Este important să trecem de formularea de la București (summitul în care s-a stabilit ca Ucraina să devină membru NATO, n.r.). Pentru noi, e important să stabilim pașii concreți pentru aderarea Ucrainei la NATO. Nu este vorba de „dacă”, ci de „când”. Evident, înțelegem că nu se poate întâmpla în timpul războiului.
Europa Liberă: Deci, să discutăm despre „când”. S-ar putea întâmpla ceva înaintea summitului de la Washington, de anul viitor?
Kaja Kallas: Mi-e greu să mă pronunț. Sunt multe condiții. Ține de când se va termina războiul. Dar există pași pe care îi putem parcurge, practic, până atunci. Dacă vrem pace, apartenența la NATO este singura și cea mai ieftină garanție de siguranță.
Europa Liberă: Ce poate oferi vestul, Ucrainei pe timp de război?
Kaja Kallas: Ceea ce am dat și până acum, adică ajutor militar. Câteodată mă gândesc cum, dacă le-am fi dat în ianuarie 2022 acest ajutor, poate războiul s-ar fi încheiat deja pentru că Rusia ar fi realizat urgent că nu poate câștiga acest război. Dar trebuie să rămânem pe poziții și să susținem Ucraina cât e nevoie. Plus, diversele țări le oferă suport și independent de NATO ca organizație.
Europa Liberă: Estonia va cheltui 3% din PIB pentru Apărare. Conform deciziei din Țara Galiilor, la summitul din 2014, până în 2024 toți aliații NATO ar trebui să treacă pragul de 2%. Însă doar o treime au reușit acest lucru. De ce ar trebui să ne încredem în NATO?
Kaja Kallas: Într-o democrație, e greu de făcut acest lucru pentru că ai multe alte probleme interne de gestionat. În calitate de prim-ministru, am o listă întreagă de lucruri pe care ar trebui să cheltui acei bani. Dar situația securității este de așa natură încât nu am de ales. Când vine vorba de apărare, nu putem reacționa când criza bate deja la ușă. Trebuie să ne pregătim în prealabil, în situații precum cea de acum când avem timp să ne pregătim. Așa că rog aliații să facă mai mult, cât mai mult pot. Am propus să facem aceste achiziții împreună, la nivel european.
Europa Liberă: Alt punct de pe agenda summitului NATO este acordul pentru planurile comune de apărare. Va apăra acest plan statele baltice de la bun început?
Kaja Kallas: La summitul de la Madrid, în 2022, s-a decis vocal să ne schimbăm strategia de la descurajare, la apărare. Ar însemna să ne putem apăra, împreună cu aliații noștri, din primul moment. Ține și de cheltuieli: o treabă este planul, altă treabă execuția.
Europa Liberă: Cu privire la revolta Wagner, este Rusia mai periculoasă acum, din perspectiva Estoniei?
Kaja Kallas: Rusia a fost periculoasă și imprevizibilă și rămâne periculoasă și imprevizibilă. Ce se întâmplă în Rusia e problema lor internă. Dar trebuie să ne uităm la ce au făcut în Ucraina. Au distrus orașe întregi, sub ceea ce ai numi condiții „stabile”. Nu cred că se poate mai rău de atât.
Europa Liberă: Dar va trebui să vă concentrați mai mult pe Belarus, ținând cont că acum Wagner acolo se află. Este o schimbare?
Kaja Kallas: Am privit Belarusul, împreună cu Rusia, ca și co-agresori de la bun început.
Europa Liberă: Și Moldova rămâne, în acest context, o zonă gri. Care este viitorul acestei țări? Ei sunt neutri prin constituție dar sunt prezenți la summiturile NATO. Iar dacă Ucraina se va alătura alianței, vor fi prinși între doi aliați. Ar fi aceasta o problemă?
Kaja Kallas: Nu, nu e o problemă. Moldova, consider eu, merge mână în mână cu Ucraina în acest caz, pentru că e literalmente prinsă la mijloc. Dar e alegerea lor, evident. Nu NATO decide.
Europa Liberă: Dar ați prefera să renunțe la neutralitate și să se alăture uneia dintre părți?
Kaja Kallas: Aș prefera să fie cu Ucraina, ținând cont de unde se află. Dar au și ei grijile lor. La nivelul UE, vedem cele două țări împreună. Când am discutat despre aderarea Ucrainei, am discutat și despre Moldova. E o țară mică, prinsă între altele mai mari… dar ține de guvernanții lor.
Interviul integral, în limba engleză, AICI.
