În urma anunțului ministrului Justiției, s-au anunțat proteste în Piața Victoriei, de la ora 18.00.
Tudorel Toader a revenit asupra declarației pe care o acordase duminică seara unui post de televiziune, din care reieșea că ar fi posibil ca în zilele următoare să fie adoptată o astfel de ordonanță de urgență, de care ar putea beneficia peste 400 de condamnați penali, între care se află președintele PSD, Liviu Dragnea, fostul primar de Constanța, Radu Mazăre, Elena Udrea, Alina Bica.
"La Ministerul Justiţiei avem un astfel de draft de Ordonanţă de Urgenţă. Doamna prim-ministru va decide dacă şi când poate fi adoptată o astfel de OUG", a afirmat Toader. Ministrul Justiției a mai spus că, pentru a fi adoptată, ordonanța va respecta normele de tehică legislativă privind transparenţa decizională, solicitarea avizului Consiliului Legislativ şi a avizului CSM, funcţie de care se va decide conţinutul final al proiectului de act normativ.
Tudorel Toader a mai spus, luni dimineața, că "atenţia ar trebui să se îndrepte cel puţin în egală măsură şi spre cei care au generat acest eveniment juridic extrem de neplăcut, nerespectând prevederile imperative ale legii şi am ajuns în situaţia în care timp de aproape patru ani de zile completele de cinci judecători au fost nelegal constituite".
Ținta unei astfel de declarații pare să fie conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție de la momentul 2014, când s-au adoptat noile Coduri penale. Livia Stanciu, atunci președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, acum, judecător la Curtea Constituțională, a decis, alături de membrii Colegiului de conducere al ÎCCJ, ca unul dintre membrii completurilor de cinci judecători să fie președinte sau vicepreședinte al acestei instanțe.
Până la finalul anului trecut, nicio entitate judecătorească, nici CSM, așa cum nici Parlamentul nu au considerat că ar fi nelegal constituite aceste completuri. Vreme de cinci ani, acestea nu au fost constestate, până la președintele PSD și decizia recentă a Curții Constituționale.
Adoptarea unei astfel de ordonanțe, care intră în vigoare de la momentul publicării ei în Monitorul Oficial, se suprapune cu o altă decizie așteptată a CCR. Este vorba despre pronunțarea pe procedură și pe fond la legea pe care au inițiat-o Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, liderii alianței de guvernare, referitoare la protocoalele secrete între SRI și parchete, Înalta Curte. În cazul în care va fi considerate constituțională, legea citată ar deschide încă o cale de atac a condamnările definitive. Alături de contestația în anulare pe care o va permite ordonanța de urgență pe care tocmai a anunțat-o ministrul Tudorel Toader, ar putea apărea, astfel, două posibilități de reviziuire, de redeschidere a unor procese gata judecate.
Surse politice din interiorul coaliției au declarat, pentru Europa Liberă, că până în primăvară majoritatea PSD-ALDE intenționează să finalizeze toate modificările legislative care permit rejudecarea sentințelor penale din dosarele de corupție. Miza ar fi alegerile prezidențiale de la finalul lui 2019, pentru definitivarea candidatului coaliției, ca și alegerile parlamentare și locale din 2020. Cu sentințe revizuite, este posibil ca mulți dintre politicienii care au primit condamnări să nu mai aibă cazier. O altă miză este deținerea funcțiilor de ministru și premier, care, potrivit legii, sunt conditionate de existența unui cazier fără condamnări.
Viorica Dăncilă a ezitat, din vară și până acum, să adopte o ordonanță de urgență privind amnistia și grațierea, care a fost solicitată de PSD, iar specialiștii în științe juridice sunt de părere că ordonanța anunțată de ministrul Toader și intrarea în vigoare a Legii anulării protocoalelor SRI-parchete ar avea efecte similare cu amnistia și grațierea.
În urma declarației ministrului de Justiție, pe facebook au apărut apeluri la proteste în Piața Victoriei pentru luni, de la ora 18.00, în Piața Victoriei. În doar o oră, evenimentul postat de cei de la #rezist ”Nu vrem ordonanța pentru corupți” a adunat peste 2.000 de adeziuni, și sute de distribuiri.
