Cancelaria prezidențială a Poloniei a confirmat miercuri după-amiază sosirea la Kiev a celor patru lideri UE.
Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei au călătorit spre Kiev pentru a se întâlni cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Cei patru se alătură unui număr tot mai mare de politicieni europeni care vizitează capitala ucraineană de când soldații ruși au început retragerea pentru a se concentra pe estul Ucrainei.
„Ne îndreptăm spre Kiev cu un mesaj puternic de sprijin politic și asistență militară”, a scris președintele lituanian Gitanas Nauseda, miercuri dimineață pe Twitter.
Întâlnirea se va concentra asupra modalităților de a ajuta civilii și militarii din Ucraina, precum și cu investigațiile privind crimele de război, a declarat un purtător de cuvânt al președintelui estonian Alar Karis, potrivit Reuters.
Birourile celor patru președinți au refuzat să ofere detalii despre această vizită din motive de securitate.
Vizita celor patru lideri are loc la o zi după ce președintele american Joe Biden a declarat că acțiunile soldaților ruși în Ucraina echivalează cu un genocid, iar președintele rus Vladimir Putin a promis că Rusia își va continua „ritmic și calm” operațiunea și își va atinge obiectivele „nobile”.
Președintele Germaniei nu a fost invitat la Kiev
Președintele german Frank-Walter Steinmeier plănuia să viziteze Kievul împreună cu ceilalți patru lideri „pentru a trimite acolo un semnal puternic de solidaritate europeană cu Ucraina”, dar nu a fost primit de Ucraina.
„Eram pregătit să o fac, însă a trebuit să iau act de faptul că Kievul nu dorea”, a declarat președintele german, aflat într-o vizită oficială la Varșovia.
Cotidianul german Bild a relatat că Volodimir Zelenski a respins planurile de vizită ale lui Steinmeier din cauza relațiilor sale strânse cu Rusia din ultimii ani și a sprijinului său pentru gazoductul Nord Stream 2, destinat să dubleze fluxul de gaz rusesc către Germania, care a fost între timp suspendat.
Oficialii ucraineni l-au invitat în schimb pe cancelarul german Olaf Scholz.
Posibilă capitulare a soldaților ucraineni
În timp ce Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că 1.026 de soldați ai brigăzii 36 de pușcași marini din orașul asediat Mariupol s-au predat, autoritățile ucrainene spun că nu au nicio informație despre această capitulare.
Dacă se va confirma, predarea acestor soldați ar însemna o lovitură majoră pentru eforturile ucrainenilor de a controla orașul, care a fost scena unor lupte brutale, stradă cu stradă, de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.
Vadim Denisenko, un consilier al ministrului ucrainean de interne, a respins informația lansată de ruși, declarând pentru Current Time că aceasta nu a fost confirmată de armata ucraineană.
Oleksei Arestovici, un consilier al lui Zelenski, a postat o declarație contradictorie pe Facebook, susținând în schimb că Brigada 36 de pușcași marini a rupt liniile de luptă și s-a alăturat unităților din Batalionul Azov, o altă unitate militară care a luptat pentru apărarea orașului.
Mariupol a fost, de asemenea, locul în care se presupune că ar fi fost folosite arme chimice, lucru cu privire la care experții internaționali și-au exprimat îngrijorarea.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un discurs în parlamentul estonian că Rusia folosește bombe cu fosfor în Ucraina, acuzând Moscova că folosește tactici de teroare împotriva civililor. El nu a furnizat nicio dovadă care să susțină afirmația, transmite The Guardian.
Zelenski declarase anterior că nu este posibil să se tragă concluzii 100% ferme cu privire la acuzațiile potrivit cărora forțele rusești ar fi folosit arme chimice.
Rusia a negat că a folosit astfel arme, ambasada rusă din SUA susținând că toate stocurile de arme chimice ale Rusiei au fost distruse în 2017.
Comandanții militari ruși își schimbă acum strategia și se pregătesc pentru o nouă ofensivă în regiunea Donbas, unde războiul durează din 2014. Regiunea se învecinează cu Rusia, ceea ce înseamnă că va fi mai ușor de aprovizionat și de realimentat trupele.
