Polonia a început deja un proces ambițios de înzestrare a armatei care, într-un deceniu, ar putea să o transforme în cea mai importantă forță militară a Europei.
Cu aproape jumătate din granițele terestre învecinate cu Belarus și Ucraina, Polonia mizează cel mai mult pe investițiile în forțele terestre și cele aeriene, însă guvernul de la Varșovia nu ignoră nici securitatea maritimă și pregătește deja o serie de investiții în marina țării.
În această privință, se poate spune că, în ultimele decenii, Polonia a avut o abordare similară cu cea a României, marina rămânând „cenușăreasa” armatelor celor două state.
Diferența dintre cele două în prezent e că în Marea Neagră Rusia trage cu obuze și lansează drone explozibile, în timp ce în Marea Baltică, la care Polonia e riverană, Moscova desfășoară doar exerciții militare.
În România, cel mai important contract privind modernizarea flotei, de achiziție a patru noi corvete și modernizare a două fregate a fost anulat, săptămâna aceasta, și nu e clar când și dacă guvernul va începe alte proceduri similare.
Între timp, Bulgaria a lansat la apă, vinerea trecută, o primă corvetă din cele două comandate de Ministerul bulgar al Apărării - nava de patrulare mutirol de tip MMPV denumită Hrabri, potrivit defenseromania.ro.
România e, în acest moment, descoperită la Marea Neagră, se tem experții.
Polonia începe construcția de fregate
La o săptămână după ce România a anunțat anularea licitației, în Polonia va începe producția („tăierea oțelului” în jargon al constructorilor de nave) pentru trei fregate ultra-moderne, ce vor fi construite cu ajutorul informațiilor și tehnologiei britanice.
Acestea vor fi de tip Arrowhead 140PL și vor fi realizate cu ajutorul companiei britanice Babcock.
La mijlocul lunii iulie, Cezary Cierzan, directorul programului Miecznik, în cadrul căruia vor fi construite cele trei fragate, a anunțat că tăierea oțelului, gestul simbolic de începere a construcției unei nave, va avea loc pe 16 august.
Directorul programului Miecznik a subliniat că statul polonez nu a avut niciodată în istorie nave atât de puternice, iar sistemele de recunoaștere și arme prevăzute pentru fregate permit observarea și lupta împotriva țintelor pe apă, sub apă, în aer și pe teren.
Principalul sistem de arme va fi un lansator capabil să tragă rachete de diferite tipuri, inclusiv rachete de croazieră.
Nava va fi înarmată cu rachete antiaeriene CAMM ale filialei britanice a grupului MBDA cu o rază de acțiune de până la 25 km, CAMM-ER până la 45 km - fiind în faza conceptuală - rachete cu o rază de acțiune de peste 100 km.
Miecznik va include, de asemenea, tunuri cu o rază de acțiune de până la 40 km și rachete antinavă capabile să lovească ținte la o distanță de peste 200 km.
Navele vor fi echipate cu dispozitive de ultimă generație care nu sunt încă pe piață.
„Vom testa parțial prototipuri, dar cu capabilitățile de simulare și testare virtuale sau digitale de astăzi, riscul ca ceva să nu funcționeze este foarte scăzut”, a spus el.
Istoricul tumultos al Miecznik
Polonia adopta un plan pe un deceniu de înzestrare a armatei în 2012, care se concentra în special pe investițiile în forțele terestre și aeriene și mai puțin în cele navale.
Planul polonez era, în primă fază, de a-și înzestra marina cu doar trei tipuri de nave: vânători de mine Kormoran Czapla, nave de patrulare și nave de apărare de coastă Miecznik.
Din planul inițial, guvernul de la Varșovia nu a izbutit să obțină construcția navelor Miecznik, despre care persoanele cu putere de decizie din guvernul polonez și din armata țării nu s-au putut hotărî ce rol să joace în marina proprie.
Din acest motiv, programul construirii lor a fost amânat pentru anii 2020 și a fost preluat în noul plan de modernizare a armatei, 2021 – 2035.
Autoritățile poloneze au decis în final ca Miecznik să nu mai fie, cum era prevăzut inițial, de clasă tip corvetă, ci fregate de trei ori mai mari, cu o capacitate de aproximativ 6.000 – 7.000 de tone. Capacitățile lor de luptă, au fost, de asemenea, mult extinse.
„Avem nevoie de o navă cu un sistem antiaerian puternic, mai cuprinzător decât cele instalate pe corvete”, a explicat motivul deciziei viceamiralul Jarosław Ziemiański, inspector al Marinei la Comandamentul General al Forțelor Armate, citat de revista de profil militar Polonia Înarmată.
La finele anului 2021, programul Miecznik a devenit prioritar în marina poloneză, iar câteva luni mai târziu ministrul Apărării, Mariusz Błaszczak, a declarat că dorește ca fregatele să fie construite de un consorțiu polonez, dar în cooperare cu un partener occidental.
Acesta urma să proiecteze nava, să furnizeze sistemele cele mai importante ale ei și să transfere cunoștințele și tehnologia necesare partenerilor polonezi.
În mai 2021, mai arată revista de profil militar polonez, a fost creat un astfel de consorțiu, care a înaintat guvernului polonez șase oferte, ce erau construite în baza proiectelor furnizate de mai multe companii de construcții navale occidentale: Leonardo (Italia), Kongsberg (Norvegia), Naval Group (Franța), Navantia (Spania), Babcock (Marea Britanie), Thyssen Krupp Marine Systems - TKMS (Germania).
Din acele oferte, trei s-au calificat mai departe - Navantii, TKMS și Babcock, iar câștigătoarea a fost aleasă în decembrie 2021, Babcock, cu tipul de fregată britanică Arrowhead 140PL.
„Marea Britanie va fi partenerul PGZ în construirea de fregate multirol în programul Miecznik. Astăzi, PGZ a încheiat contracte corespunzătoare privind cooperarea strategică”, informa Mariusz Błaszczak pe 5 martie 2022.
Fregatele vor fi construite pe baza designului creat de Babcock, sistemul integrat de luptă va fi livrat de Thales UK, iar rachete antiaeriene de la MBDA UK.
Specialiștii consorțiului PGZ-Miecznik, împreună cu inginerii de la Babcock, Thales UK și MBDA UK, precum și reprezentanți ai Forțelor Armate poloneze, lucrează acum la versiunea finală a Miecznik.
„Va fi un proiect scalabil, care, pe de o parte, va fi ajustat la prețul și cerințele tactico-tehnice determinate de comandant și, pe de altă parte, va oferi o posibilitate viitoare de creștere a capacităților de luptă ale navă într-un mod care nu va fi complicat”, a spus Cezary Cierzan, directorul programului Miecznik la PGZ.
Fregatele poloneze vor avea aproximativ 140 de metri lungime și aproape 20 de metri lățime. Fiecare va fi alimentată cu patru motoare Diesel, permițându-i să atingă o viteză maximă de 28 km/h.
Lucrările sunt programate să înceapă în august 2023, iar prima fregată va fi lansată la apă în 2026 și va intra în funcțiune în 2028. Celelalte două ar urma să fie date în folosință în 2029 și 2031.
Viceprim-ministrul Poloniei, Jacek Sasin, a declarat că navele construite în șantierul polonez vor deservi Marinei în Marea Baltică.
„Avem potențialul de a reconstrui acele ramuri strategice ale industriei pe care trebuie să le aibă fiecare țară cu un potențial precum Polonia, o dimensiune precum Polonia. De aceea plănuim să investim în industria construcțiilor navale, vrem să investim în alte industrii strategice”, a spus Sasin în timpul vizitei sale la șantierul naval militar din Gdynia, unde se construiesc fregatele.
Contractul pentru construcția celor trei fregate are o valoare 8 miliarde de zloți polonezi, adică aproape 1,8 miliarde de euro.
Pentru comparație, în România, francezii de la Naval Group au câștigat în 2019 licitația pentru construcția a patru noi corvete și modernizare a două fregate cu 1,2 miliarde de euro.
Și România, și Polonia vor submarine. Varșovia a lansat deja procedura de achiziție
Guvernul de la Varșovia vrea să-și doteze marina și cu submarine moderne, anunța în primăvara acestui an ministrul Apărării Mariusz Blaszczak.
Programul Orka, prin care Polonia vrea să cumpere trei sau patru submarine, a fost lansat oficial la mijlocul lunii iulie, iar la începutul lunii august, oficialii de la Varșovia au anunțat că 11 companii au depus deja oferte la licitație.
Acestea sunt în principal țări europene: Spania, Franța, Germania, Marea Britanie și Italia și Republica Coreea, a declarat purtătorul de cuvânt al Agenției de Armament, Lt. Col. Grzegorz Polak.
Urmează ca Agenția să efectueze o verificare și o analiză amănunțită a ofertelor prezentate, a mai spus militarul, înainte de a alege producătorul.
În prezent, marina poloneză are un singur submarin, proiectat de sovietici. Lansat în 1985, „Orzel” a fost reparat de zece ori în 2020 și 2021, potrivit știrilor din presa poloneză.
Și România are intenții similare. În mai, Parlamentul a aprobat cererea Ministerului Apărării de a cumpăra fără licitație, de la Naval Group, două submarine Scorpene.
Valoarea contractului este de aproximativ două miliarde de euro.
Fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu a spus pentru Europa Liberă că submarine Scorpene au fost un mod de a compensa faptul că înzestrarea Forțelor Navale stătea pe loc din punct de vedere al achiziției celor patru corvete.
