După cel de-al doilea consiliu NATO-Ucraina de miercuri, Alianța Nord-Atlantică a comunicat că a remarcat din partea Rusiei o nouă „zonă de avertizare în Marea Neagră”.
Aceasta este în zona economică exclusivă a Bulgariei, iar surse oficiale de la vârful NATO au precizat pentru Europa Liberă că ar fi vorba de trei nave militare, pe care Moscova spune că le-a trimis în cadrul unui exercițiu.
Zona economică exclusivă este cea care se află după marea teritorială, adică la o distanță medie de 300 de km de țărmul Bulgariei.
„Aliații au observat că noua zonă de avertizare a Rusiei în Marea Neagră, în interiorul zonei economice exclusive a Bulgariei, a creat noi riscuri de erori și escaladare, precum și serioase impedimente pentru libertatea de navigație”, e fraza exactă din comunicatul NATO, în care nu sunt oferite alte detalii despre cele trei nave rusești.
Directorul general al New Strategy Center, George Scutaru - fost vicepresedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputatilor din România, confirmă și el pentru Europa Liberă că Rusia are în acest moment trei nave militare în zona economică exclusivă a Bulgariei.
Strict procedural, navele se află legal în acea zonă, deoarece Moscova a anunțat Bulgaria că face exerciții în regiune.
Ministerul Apărării din Bulgaria a transmis că Rusia a trimis o astfel de notificare pe 17 iulie, scrie serviciul bulgar al Europei Libere.
„Deși aceste acțiuni nu constituie o încălcare formală a dreptului internațional, ele nu sunt considerate bune practici. Bulgaria și aliații continuă activitățile regulate de supraveghere consolidată în zona de responsabilitate a NATO, în conformitate cu deciziile din cadrul Alianței”, a transmis Ministerul Apărării din Bulgaria.
George Scutaru mai spune că una dintre nave chiar ar fi fost atacată de drone ucrainene, informație pe care Europa Liberă nu a putut să o confirme și din alte surse.
Nu e clar în acest moment, iar asta îi îngrijorează pe reprezentanții NATO, cât de departe vor merge rușii cu această misiune.
„Ar fi ilegal să blocheze circulația navală. Pot să oprească nave pe motiv că ar suspecta că transport arme, de exemplu”, spune George Scutaru.
Zona economică a Bulgariei este de 34.745 km patrati și se învecinează cu cea a României, care este de 29.6060 km pătrați.
La Marea Neagră, celelalte țări riverane sunt Rusia, Turcia și Ucraina.
Noi măsuri ale NATO în apropierea de România și Bulgaria
La finalul celui de-al doilea consiliu NATO-Ucraina, ce a avut loc miercuri, la cartierul general al Alianței Nord Atlantice de la Bruxelles aliații au anunțat noi măsuri de supraveghere și descurajare în apropiere de România și Bulgaria.
NATO a decis ca aliații să își intensifice „supravegherea și recunoașterea în regiunea Mării Negre, inclusiv cu avioane de patrulare maritimă și drone.”
Un înalt oficial NATO a explicat pentru Europa Liberă că această „intensificare” înseamnă că Alianța Nord Atlantică va monitoriza cu avioane de supraveghere și drone, permanent, tot vestul Mării Negre, mai ales spațiul din apropierea României și Bulgariei.
România a cerut NATO și mai multe sisteme de apărare antiaeriană, însă deocamdată aliații au răspuns că analizează solicitarea, a explicat aceeași sursă pentru Europa Liberă.
În același timp, țara ar avea nevoie de prezența unor nave NATO în vestul Mării Negre.
Dar, pe de o parte, România nu este capabilă de șapte ani, să tranșeze contractul pentru construcția de corvete iar NATO ezită să trimită nave în Marea Neagră pentru a nu crește riscul de escaladare a conflictului militar, explică situația un oficial care este la curent cu deciziile Alianței Nord Atlantice.
În plus, Convenția de la Montreux, din 1936, ce permite Turciei să închidă strâmtorile aflate pe teritoriul său, pe timp de război, pentru nave militare, este încă un argument ce împiedică prezența navală a NATO în Marea Neagră.
Solicitat de Europa Liberă să comenteze situația în care se află România privind capacitatea de apărare la Marea Neagră, directorul general al New Strategy Center (think tank românesc specializat în politică externă, de apărare și securitate), George Scutaru, a explicat:
„Trebuie să investim cât mai repede în capabilități pentru Forțele Navale. N-am reușit să avem corvete și baterii de coastă. Noi am cumpărat NSM-uri (n.r. Naval Strike Missile - rachete antinavă), dar avem un gap (n.r. decalaj) de doi, trei ani (n.r. până se produc). Ar fi important să aducă NATO astfel de asseturi la Marea Neagră”, a completat George Scutaru.
La începutul acestul an, Departamentul Apărării din SUA a comunicat că firma Raytheon Missiles & Defense a primit un contract de peste 208 milioane de dolari prin care trebuie să construiască pentru România un sistem de apărare de coastă.
Fost consilier prezidential pe probleme de securitate al presedintelui Klaus Iohannis, George Scutaru explică situația complicată privind nevoia securizării suplimentare a regiunii și prin faptul că Ucraina înghite acum cantități uriașe de resurse militare.
„Este o presiune la nivel mondial să livreze (n.r., companiile de profil) în Ucraina, iar o rachetă se face cu sute de componente, dacă lipsește una, vă dați seama, nu se poate face”, a mai spus directorul general al New Strategy Center.
Efectele retragerii Rusiei din acordul privind tranzitul cerealelor
Din cauza retragerii Rusiei din inițiativa ce a permis timp de un an Ucrainei să-și exporte cerealele pe Marea Neagră și a bombardării repetate a porturilor Ucrainei de la Marea Neagră și Dunăre, țara vecină nu mai poate exporta direct cereale către Africa, Asia și Europa.
În acest context, Lituania a propus exportarea mărfurilor ucrainene și prin Marea Baltică.
De la începutul războiului, prin Inițiativa „Grâne pe Marea Neagră”, Ucraina a exportat 33 de milioane de tone de produse agricole către 45 de țări.
Transportarea mărfurilor pe mare este cea mai ieftină în comparație cu mutarea produselor pe Dunăre, calea ferată și pe șosele.
La Consiliul NATO-Ucraina de miercuri, aliații au condamnat decizia Rusiei de a se retrage din acordul privind cerealele din Marea Neagră și încercările sale deliberate de a opri exporturile agricole ale Ucrainei, de care depind cel puțin 400 de milioane de oameni din întreaga lume.
Miercuri seară, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a mulțumit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarului general adjunct al Alianței Nord Atlantice, Mircea Geoană, pentru ceea ce el a numit „întâlnirea crucială” de miercuri.
Liderul de la Kiev a scris pe contul său de Twitter că Ucraina va continua să-și îndeplinească obligațiile privind aprovizionarea pieței globale cu alimente.
Atacurile Rusiei din ultima săptămână asupra porturilor din Regiunea Odesa au efecte în lanț. Directorul general al New Strategy Center susține că asigurările pentru nave s-au scumpit foarte mult sau chiar au devenit prohibitive.
Ministerul Apărării al Marii Britanii a avertizat miercuri că Rusia a dislocat o corvetă modernă - Sergey Kotov - pe culoarul maritim dintre Bosfor și Odesa.
Analiștii britanici militari cred că nava ar putea face parte dintr-o grupare navală care să intercepteze vasele civile despre care Rusia va considera că au ca destinație Ucraina.
